Cercetătorii dezvăluie care este perioada în care o planetă poate găzdui viaţa şi investighează posibilitatea existenţei vieţii extraterestre. În conformitate cu cercetările astrobiologilor din cadrul University of East Anglia, viaţa poate supravieţui pe planeta Pământ pentru cel puţin încă 1,75 miliarde de ani.
Concluziile au fost publicate în revista Astrobiology şi ele ne dezvăluie cât timp condiţiile necesare vieţii pot supravieţui pe planeta Pământ, pe baza distanţei dintre Pământ şi Soare şi a temperaturilor necesare existenţei apei lichide la suprafaţa planetei.
Pentru obţinerea acestor rezultate, echipa de cercetare a studiat stelele ce găzduiesc exoplanete. Utilizând datele obţinute de la planetele aflate în afara sistemului nostru solar (exoplanete), ca exemple concrete, ei au investigat care este potenţialul acestor planete de a găzdui viaţa.
Cercetarea a fost condusă de Andrew Rushby, de la Faculty of Environmental Sciences din cadrul UEA (University of East Anglia). Acesta a declarat: „Am folosit conceptul de „zonă locuibilă" pentru a face aceste estimări. Aceasta reprezintă distanţa de la o stea pentru care temperaturile sunt propice pentru a exista apă lichidă pe suprafaţa unei planete din cadrul sistemului stelar respectiv".
„Noi am utilizat modele ale evoluţiei stelare pentru a estima când are loc sfârşitul perioadei în care o planetă poate găzdui viaţa, prin determinarea momentului când aceasta nu se va mai afla în zonă locuibilă. Estimăm că Pământul va înceta să mai poată găzdui viaţa într-o perioadă cuprinsă între 1,75 şi 3,25 miliarde ani de aici înainte. Din acel moment, Pământul se va afla în „zona fierbinte" faţă de Soare, având temperaturi la suprafaţă atât de ridicate încât mările şi oceanele se vor evapora. Acesta reprezintă momentul în care se produce o extincţie finală, catastrofală, pentru tot ce are viaţă pe Pământ.
„Desigur, condiţiile de viaţă pentru oameni şi alte vieţuitoare evoluate vor deveni imposibile cu mult mai devreme şi acest fenomen este accelerat de schimbările climatice antropogene. Oamenii s-ar putea să fie afectaţi chiar şi în condiţiile unei creşteri a temperaturii cu o valoare mică, iar într-o perioadă de timp apropiată de sfârşitul general al vieţii pe Pământ, numai microbii ar mai putea îndura căldura aflată la suprafaţa acestuia".
„Privind înapoi, în trecut, de-a lungul unei perioade de timp apropiată ca durată celei după care va avea loc, în viitor, dispariţia vieţii pe Pământ, noi ştim că a existat, într-o perioadă, doar viaţă celulară pe Pământ. Am avut insecte acum 400 milioane de ani, dinozauri acum 300 milioane de ani, plante cu flori în urmă cu 130 milioane de ani. Omul modern anatomic a apărut acum 200.000 de ani, astfel încât se poate observa că este nevoie de mult timp pentru ca viaţa inteligentă să se dezvolte.
„Perioada de timp în care o planetă poate găzdui viaţa este foarte importantă deoarece ea ne ajută să înţelegem care sunt condiţiile necesare pentru evoluţia vieţii complexe, care necesită o perioadă mai mare de existenţă a condiţiilor propice vieţii.
„Analiza datelor obţinute prin măsurarea condiţiilor existente pe alte planete este utilă, deoarece ne permite să investigăm care este potenţialul pentru ca alte planete să găzduiască viaţa şi să înţelegem care este etapa din evoluţia unui planete în care viaţa se poate afla şi în altă parte în galaxie.
„Desigur, o mare parte din evoluţia vieţii pe o planetă are loc practic la noroc, deci aceasta nu se poate anticipa în mod sigur, dar noi ştim că speciile complexe, inteligente, ca oamenii, nu pot apărea după numai câteva milioane de ani, pentru că ele necesită o perioadă de evoluţie de aproximativ 75 la sută din întreaga perioadă în care planeta poate găzdui viaţa. Credem că acest scenariu se repetă, în mod probabil, într-un mod similar în altă parte".
Aproape 1.000 de planete aflate în afara sistemului nostru solar au fost identificate de către astronomi. Echipa de cercetare a studiat unele dintre acestea, sub forma unor exemple şi a determinat evoluţia condiţiilor de viaţă la suprafaţa planetelor, de-a lungul unei perioade de timp la scara astronomică şi geologică.
„În mod interesant, nu au existat multe estimări anterioare bazate pe criteriul zonei locuibile, motiv pentru care am decis să lucrăm la o metodă pentru stabilirea acestora. Alţi oameni de ştiinţă au folosit modele complexe pentru a face estimări asupra Pământului, dar acestea nu se pot aplica la alte planete.
„Noi am comparat Pământul cu opt alte planete care sunt, în prezent, în faza de a putea găzdui viaţa, incluzând aici planeta Marte. Am constatat că planetele care orbitează stele cu o masă mai mică au tendinţa să se afle în „zona locuibilă" o durată de timp mai mare.
„Una dintre planetele la care am aplicat modelul nostru de studiu este Kepler 22b, la care intervalul de timp estimat în care aceasta poate găzdui viaţa este cuprins între 4,3 şi 6,1 miliarde de ani. Chiar mai surprinzătoare este Gliese 581d la care intervalul de timp estimat în care ea poate găzdui viaţa este cuprins între 42,4 şi 54,7 miliarde de ani. Această planetă poate fi caldă şi plăcută pe o perioadă de timp mai mare de 10 ori vârsta sistemul nostru solar!
Până în prezent, nicio planetă similară Pământului nu a fost observată. Dar este posibil să existe o planetă care să poată găzdui viaţa, similară planetei Pământ, aflată la cel mult 10 ani-lumină, care este o distanţă foarte mică din punct de vedere astronomic. Cu toate acestea, pentru a ajunge la ea am avea nevoie de sute de mii de ani utilizând tehnologia noastră actuală.
„Dacă vreodată ar trebui să ne mutăm pe o altă planetă, Marte este, probabil, cea mai bună alegere. Este foarte aproape şi va rămâne în zonă locuibilă până la sfârşitul duratei de viaţă a Soarelui, şase miliarde ani de acum înainte".
Lucrarea „Habitable Zone Lifetimes of Exoplanets around Main Sequence Stars" de Andrew Rushby, Mark Claire, Hugh Osborn şi Andrew Watson este publicată în revista Astrobiology din data de 19 septembrie 2013.
Traducere de Cristian-George Podariu după reveal-earth-habitable-lifetime-potential cu acordul autorului
