Ce întreţine lumina Căii Lactee? Nori giganţi de gaz au fost găsiţi îndeajuns de aproape de casă pentru a menţine aprinsă galaxia. Aproximativ o stea de mărimea Soarelui se naşte anual în discul înstelat al Căii Lactee, proces ce necesită o sursă constantă de combustibil.
“Gazul asociat cu [formarea de stele în] galaxii s-ar fi consumat cu mult timp în urmă, doar dacă nu cumva există o sursă de gaz din mediul intergalactic,” a spus Christopher Howk de la Universitatea Notre Dame din Indiana. Acum el şi Nicolas Lehner, tot de la Notre Dame, cred că au găsit o astfel de sursă în Calea Lactee: nori de hidrogen rapizi ce lovesc discul galactic. Acest hidrogen este ionizat, ceea ce îl face greu de detectat. Hidrogenul atomic poate emite lumină, pe când cel ionizat nu. Poate, totuşi, să absoarbă lumină, făcându-l astfel detectabil atunci când se află în faţa unei surse luminoase.
Distanţă incertă
Înainte, galaxiile strălucitoare din universul îndepărtat, numite quasari, au furnizat lumina de fundal necesară detecţiei norilor de gaz ionizat bănuiţi că alimentează noile stele din discul galactic al Căii Lactee. Însă era imposibil de spus cât de departe se află aceşti nori – ei putându-se situa oriunde între Calea Lactee şi quasarii aflaţi la miliarde de ani-lumină.
Lehner şi Howk au folosit Spectograful pentru Originile Cosmosului (Cosmic Origins Spectograph), unul dintre cele mai noi instrumente ale Telescopului Spaţial Hubble pentru a observa 27 de stele aflate pe o distanţă verticală de 10.000 de ani-lumină de la discul galactic. Jumătate dintre ele au fost camuflate de nori de gaz, aflându-se astfel pe aceeaşi distanţă.
Cercetătorii au calculat masa de gaz ca fiind echivalentă a 110 milioane de sori, furnizând destul combustibil pentru noile stele din discul galactic.
Origine misterioasă
“Acesta este cu siguranţă un pas mare,” a spus Filippo Fraternali de la Universitatea Bologna din Italia. Dar locul de naştere al norilor este încă un mister. Aceştia ar putea fi structuri formate imediat după Big Bang care au rămas pur şi simplu în afara unei galaxii până ce au căzut relativ recent în Calea Lactee.
Sau ar fi putut proveni chiar din Calea Lactee. Explozia stelelor din discul galactic ar fi aruncat material în exterior, acesta revenind către disc sub forma acestor nori.
“Nu cred că ştim deja lucrul acesta,” a spus Fraternali. Determinarea structurii chimice a norilor cu ajutorul viitoarelor telescoape cu spectru ultraviolet ar putea dezvălui răspunsul, deoarece explozia stelelor creează elemente grele ce nu ar fi putut fi prezente în gazul “primordial” creat după Big Bang.
Textul de mai sus reprezintă traducerea şi adaptarea articolului Ionised gas keeps Milky Way's lights on, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Gabriel Falcutescu
