Sunt mai mulți oameni care cred informații false despre vehiculele electrice decât cei care le resping. Chiar și proprietarii de mașini electrice tind să creadă aceste mituri.
Am investigat cât de răspândită este dezinformarea despre autovehiculele electrice în patru țări – Australia, Statele Unite, Germania și Austria. Din păcate, am descoperit o tendință comună privind dezinformarea în toate țările analizate.
Persoanele care au fost de acord cu afirmații false despre autovehiculele electrice erau, cum era de așteptat, semnificativ mai puțin dispuse să ia în considerare achiziția unui astfel de vehicul.
Vehiculele electrice sunt esențiale în lupta împotriva schimbărilor climatice. Dar dezinformarea reprezintă o provocare serioasă pentru adoptarea tehnologiei și are implicații grave în tranziția de la combustibilii fosili.
Opiniile greșite sunt foarte răspândite
Am efectuat un sondaj cu 4.200 de persoane care nu dețineau un autovehicul electric în cele patru țări. Am măsurat în ce măsură sunt de acord cu aceste nouă afirmații înșelătoare despre vehiculele electrice:
Cele 9 mari mituri despre vehiculele electrice:
1. Din cauza procesului intens de producție, vehiculele electrice produc mai multe emisii de carbon pe durata vieții decât mașinile pe benzină.
De fapt, emisiile totale pe durata de viață a mașinilor pe benzină sunt mai mari decât cele ale vehiculelor electrice.
2. Câmpurile electromagnetice emise de vehiculele electrice perturbă grav migrația păsărilor și a altor animale sălbatice.
De fapt, autovehiculele electrice emit câmpuri electromagnetice de frecvență foarte joasă, fiind improbabil să afecteze fauna.
3. Vehiculele electrice nu reduc impactul schimbărilor climatice, deoarece producția lor necesită minerit pentru minerale rare, ceea ce duce la defrișări și creșterea emisiilor de CO2.
De fapt, mineritul poate duce la defrișări, dar efectul total al autovehiculelor electrice asupra emisiilor este pozitiv comparativ cu mașinile pe benzină.
4. Vehiculele electrice emit câmpuri electromagnetice care pot cauza probleme grave de sănătate, inclusiv cancer.
De fapt, nivelurile măsurate ale câmpurilor sunt scăzute și nu reprezintă un pericol pentru sănătate.
5. Vehiculele electrice sunt mai predispuse la incendii decât cele pe benzină.
De fapt, vehiculele electrice sunt mai puțin predispuse la incendii decât mașinile pe benzină.
6. Bateriile vehiculelor electrice sunt proiectate să cedeze după un anumit număr de cicluri de încărcare pentru a crește profiturile producătorilor.
De fapt, cu excepția rechemărilor majore, rata de înlocuire a bateriilor este sub 1%.
7. Bateriile vehiculelor electrice sunt făcute intenționat neupgradabile pentru a forța consumatorii să le înlocuiască.
De fapt, nu există dovezi că bateriile sunt concepute intenționat astfel din motive de profit. Durata de viață țintă este de 15 ani.
8. Tehnologia autovehiculelor electrice este concepută intenționat mai complicată decât cea a mașinilor pe benzină pentru a împiedica reparațiile de către utilizatori și a obliga oamenii să meargă la service-uri scumpe.
De fapt, autovehiculele electrice nu necesită vizite mai dese la service decât mașinile pe benzină. Reparațiile de către proprietari sunt mai dificile din motive de siguranță, nu pentru că exista intenții comerciale ascunse.
9. Accidentele cu vehicule electrice sunt subraportate în mod deliberat de autorități.
De fapt, nu există dovezi care să susțină această afirmație.
Ce am descoperit
Am analizat cele peste 36.000 de răspunsuri (9 afirmații x 4.200 de participanți), evaluând dacă oamenii au fost de acord sau nu cu afirmațiile.
• 36% dintre răspunsuri au fost în acord cu afirmațiile false
• 23% în dezacord
• 24% au fost nehotărâți
• 17% au spus că „nu știu”
Acordul cu dezinformarea a fost cel mai ridicat în Germania și cel mai scăzut în SUA, dar diferențele între țări au fost mici.
Mitul cel mai larg crezut a fost că „vehiculele electrice sunt mai predispuse la incendii” – între 43–56% din respondenți au fost de acord cu această afirmație, în funcție de țară.
Persoanele care au fost de acord cu miturile au fost și cel mai puțin favorabile politicilor de sprijin pentru mașinile electrice și cel mai puțin interesate să cumpere un vehicul electric.
O altă parte a cercetării a implicat 2.100 de persoane din SUA, dintre care aproximativ jumătate dețineau o mașină electrică. Surprinzător, proprietarii de autovehicule electrice nu diferă semnificativ de ceilalți în ceea ce privește gradul de acord cu dezinformarea, ceea ce arată cât de adânc este înrădăcinată problema.
Nu este vorba despre educație
Am analizat și ce factori predispun oamenii să creadă dezinformarea despre mașinile electrice.
Cel mai puternic predictor a fost mentalitatea conspiraționistă, convingerea că societatea este plină de corupție, planuri ascunse și instituții nedemne de încredere.
Persoanele cu vederi progresiste din punct de vedere politic și ecologic au fost mai puțin susceptibile să creadă miturile.
Cunoștințele științifice și nivelul de educație nu au fost factori predictivi. Acest lucru este în linie cu cercetări anterioare și sugerează că acceptarea dezinformării vine mai mult din neîncredere în instituții, nu din lipsă de educație.
Motive de optimism
Am testat dacă două intervenții pot reduce dezinformarea:
1. Un grup a discutat cu ChatGPT despre miturile menționate.
2. Alt grup a citit o fișă informativă tradițională a Departamentului Energiei din SUA.
3. Un al treilea grup (control) nu a primit nicio informație.
Cei care au discutat cu ChatGPT sau au citit fișa informativă au fost semnificativ mai puțin predispuși să creadă în dezinformare, inclusiv la o reevaluare la zece zile după sondaj.
Este important că ChatGPT nu a generat nicio dezinformare despre mașinile electrice. Aceste rezultate confirmă cercetări anterioare care arată că ChatGPT poate reduce susținerea teoriilor conspiraționiste.
Cum combatem dezinformarea despre autovehiculele electrice
Concluziile noastre arată că dezinformarea despre vehiculele electrice are o prezență puternică în țările occidentale. Susceptibilitatea nu ține de educație, ci de încredere (sau lipsa ei) în instituții.
Am descoperit și că interacțiunea cu informații reale reduce semnificativ acceptarea dezinformării.
Asta sugerează că avem nevoie de o strategie dublă:
1. Tragerea la răspundere a celor care răspândesc intenționat dezinformare.
2. Promovarea informațiilor corecte, inclusiv prin instrumente accesibile, precum inteligența artificială, pentru a spori rezistența publicului la afirmații false.
| Citește și: De ce, în fapt, mașinile nu explodează pe timpul accidentelor
Traducere după 9 myths about electric vehicles de Christian Bretter, cercetător în psihologia mediului, Matthew Hornsey, profesor, și Samuel Pearson, post-doctorand, toți la The University of Queensland..
