Poliuretanii sunt materiale plastice versatile. Ei pot fi folosiţi pentru a crea materiale spongioase flexibile pentru perne, roţi solide pentru role, lacuri pentru mobilă, adezivi, plăci de surf, izolaţie pentru pereţi şi frigidere, panouri laterale pentru maşini agricole, pneuri şi o serie de alte produse.
Ca şi alte materiale plastice, poliuretanii sunt polimeri, ceea ce înseamnă că sunt molecule gigante compuse din unităţi individuale, la fel cum un lanţ este compus din verigi. În acest caz, legăturile sunt compuşi numiţi diizocianaţi şi polioli.
De unde provin aceştia? Aici este problema. Noi îi procurăm din petrol, ceea ce înseamnă că ar fi mai recomandabil să găsim surse alternative, pentru că este doar o chestiune de timp până când vom rămâne fără petrol. Dar resursele de soia nu se vor epuiza. Şi componenta majoră a poliuretanilor, poliolii, poate fi obţinută din uleiul de soia.
Soia este cultivată pe scară largă şi folosită pentru hrana animalelor şi proteinele de soia sunt la rândul lor utilizate într-o varietate de alimente umane. Uleiul de soia este frecvent folosit pentru prăjire şi poate fi chiar transformat în diesel bio pentru automobile şi camioane. O reacţie chimică simplă poate converti uleiul de soia în "ulei de soia epoxidat", care la rândul său poate fi uşor transformat în poliolii necesari. Folosirea acestora pentru a crea produse poliuretanice nu este doar o posibilitate teoretică, este o realitate practică.
Scaune turnate pentru tractoare, panouri pentru combine, mobilier de birou, suporturi pentru covoare, perne şi spumă de izolare sunt deja produse din ulei de soia. Frumuseţea reală, desigur, stă în faptul că resursa este regenerabilă. În plus, aceşti polioli au un cost mai redus decât cei care derivă din petrol şi producerea lor necesită mai puţină energie. În cele din urmă aceştia ar putea înlocui poliolii obţinuţi din petrol în toţi poliuretanii. Ar fi posibil chiar să fim martorii apariţiei prezervativelor fabricate din soia.
Nu ar fi grozav dacă nu am fi obligaţi să prelucrăm produsele obţinute din plante pentru a obţine plastic? Cum ar fi dacă plantele ar putea de fapt să se transforme în plastic?
Nu este la fel de imposibil precum pare. De fapt, acest lucru nu este imposibil deloc. Acest lucru poate fi realizat deja cu ajutorul bacteriilor. În acelaşi mod în care stocăm grăsimea ca o potenţială sursă de energie, bacteriile transformă nutrienţii în exces într-o substanţă numită polihidroxibutirat (PHB), pe care o depozitează pentru vremuri grele.
PHB, cum este numit, poate fi extras din bacterii care au fost fertilizate în vasele de fermentaţie prin hrănirea lor cu glucoză. Materialele plastice pot fi apoi folosite pentru a confecţiona sticle, pungi şi chiar pahare de băut. Desigur, nu este un plastic de cea mai bună calitate şi tinde să fie fragil, dar are un avantaj imens. Este biodegradabil. Bacteriile nu doar depozitează PHB, îl şi mănâncă.
De aceea, Marina SUA a trecut la utilizarea ceştilor confecţionate din PHB. Acum, ei nu trebuie să îşi facă griji în privinţa faptului că marinarii îşi aruncă paharele peste bord şi încalcă Convenţia ONU din 1973 care impune ca toate materialele aruncate în mare să fie biodegradabile. Cu toate acestea, fermentaţia bacteriană nu este un mod suficient de eficient pentru a produce PHB.
O idee care promite mult este acea care presupune preluarea de la bacterii a genelor care oferă instrucţiuni pentru producerea de PHB şi introducerea acestora într-o plantă. Astfel de plante modificate genetic, vor produce apoi plastic. Planta de muştar a fost folosită şi este posibil să fie folosiţi şi cartofii. Desigur înainte ca această tehnologie să fie aplicată pe scară largă este necesară efectuarea unor studii de mediu care să evalueze impactul acestor plante asupra mediului.
Nu există nici un risc în ceea ce priveşte sănătatea. Bacteriile din interiorul corpurilor noastre produc PHB tot timpul oricum. Deci, vom vedea. În viitor, plantele ar putea produce nu doar alimente, dar, de asemenea, ambalajul necesar pentru a le împacheta.
Traducere de Pavel Ecaterina după plastics-from-plants cu acordul editorului
