Tehnologia digitală din prezent încă nu ne permite să vizionăm superproducţiile de la Hollywood fără o pereche de ochelari incomozi necesari pentru a “vedea” 3D. Noile cercetări ale unei echipe sud-coreene oferă speranţa pentru 3D fără ochelari.
Noua metodă, descrisă într-o lucrare publicată în revista cu acces liber Optics Express, foloseşte spaţiul mai eficient şi este mai ieftină decât actuala metodă de proiectare a peliculelor 3D.
Rezultatele experimentelor arată posibilitatea experienţei 3D fără ochelarii specifici. Două maşini, una roşie şi una albastră sunt proiectate pe un ecran printr-un filtru. Lumina care se reflectă şi trece prin polarizator creează două imagini decalate, ceea ce creează efectul vizual pe care creierul îl percepe ca fiind adâncime.
“S-au înregistrat progrese importante în ultimii 10 ani pentru a îmbunătăţi experienţa 3-D a consumatorilor de film” notează conducătorul echipei de cercetare Byoungho Lee, profesor la şcoala de Inginerie Electrică, Universitatea Naţională din Seoul, Coreea de Sud“. Vrem să ducem tehnologia la un nou nivel cu o metodă care, dacă va fi validată de noi cercetări, ar putea constitui un mod simplu, compact şi eficient economic de a produce cinematografe 3D la scară largă, precum şi eliminarea necesităţii purtării ochelarilor pentru polarizare”.
Polarizarea este una dintre proprietăţile fundamentale ale luminii; aceasta descrie modul în care undele de lumină vibrează într-o anumită direcţie – vertical, orizontal sau oriunde între aceste direcţii. Lumina solară, spre exemplu, vibrează în multiple direcţii. Pentru a produce efectele 3-D în cinematografe, lumina se polarizează liniar ori circular. Pentru această tehnică, două proiectoare afişează două imagini similare, care sunt uşor decalate, pe un ecran comun. Fiecare proiector, filtrează doar doar o stare de lumină polarizată prin obiectiv. Prin purtarea obişnuiţilor ochelari polarizaţi, fiecare ochi percepe doar una dintre cele două imagini decalate, astfel creându-se liniile de adâncime pe care creierul le interpretează tridimensional.
Metoda folosirii a două proiectoare este însă greoaie, prin urmare inginerii au dezvoltat metode similare de obţinere a aceluiaşi efect cu un singur proiector. Spre exemplu, folosirea barierei polarizatoare este eficientă pentru crearea iluziei 3-D, însă este, de asemenea, anevoioasă, întrucât presupune utilizarea proiectorului video, precum şi a unei bariere optice între ecran şi spectator. Această barieră este similară cu o jaluzeaua unei ferestre, ea creează efectul 3-D prin faptul că limitează imaginile pe care fiecare ochi le primeşte. Echipa Sud-Coreeană a dezvoltat o metodă nouă pentru a obţine aceeaşi experienţă fără ochelari cu ajutorul unui proiector frontal îndreptat spre un ecran.
În această configuraţie, efectul de jaluzea este obţinut prin folosirea polarizorilor, care opresc trecerea luminii după ce aceasta se reflectă pe suprafaţa ecranului. Pentru a bloca lumina cantitatea de lumină dorită, cercetătorii au acoperit ecranul cu o substanţă numită peliculă de reţinere a sfertului de undă. Această peliculă schimbă starea de polarizare a luminii astfel încât să nu mai poată trece de polarizatori.
La trecerea lumini prin sau printre benzile polarizatoare, se creează decalajul imaginii, ceea ce produce efectul de adâncime pentru spectator fără a mai fi nevoie de ochelari.
Prezentele rezultatele experimentale ale echipei arată că metoda poate fi folosită cu succes pentru două tipuri de dispozitive de vizualizare 3-D. Prima metodă este metoda barierei optice descrise mai sus, prin care se foloseşte un dispozitiv amplasat în faţa ecranului, permiţând fiecărui ochi al spectatorului să vadă imagini diferite, uşor decalate. Cealaltă metodă este imagistica integrată ce foloseşte o configuraţie de multiple lentile de mici dimensiuni sau orificii pentru a crea efectele 3-D.
“Rezultatele obţinute confirmă fezabilitatea acestei abordări şi credem că această metodă ar putea fi folositoare pentru dezvoltarea noii generaţii de proiecţii 3-D pentru cinematografele comerciale fără a mai fi nevoie de ochelari“ spune Lee.
Noua etapă în procesul de cercetare constă în îmbunătăţirea acestei metode şi dezvoltarea altor metode de proiectare frontală 3-D cu un singur proiector, folosind tehnologii precum configuraţii active de lentile pasiv-polarizate şi abordarea lentilelor focalizante.
Deşi rezultatele cercetărilor sunt promiţătoare, ar putea trece câţiva ani până când această tehnologie va fi disponibilă efectiv în cinematografele din oraşul tău pentru a te bucura de experienţa 3-D fără ochelari.
Traducere după theater-optical-science-glasses de către Răzvan Gavrilă
