ESALa 1 iulie 2011 România a aderat la Agenţia Spaţială Europeană, ESA. Oficial România a semnat Acordul privind aderarea la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene la 20.01.2011, dar a mai durat câteva luni până când acordul a intrat efectiv în vigoare.

 

 

Acordul a fost semnat la Bucureşti din partea României de către Agenţia Spaţială Romană prin directorul ei M.I.Piso şi de Ministerul Afacerilor Externe prin T.Baconschi, iar din partea ESA de directorul general J.J.Dordain.


Precedenta admitere în ESA data din iulie 2008, atunci când Cehia devenea prima ţară est-europeană membră a agenţiei. Pe lista de aşteptare pentru viitor se mai afla Ungaria, Polonia şi Slovenia, toate aflate în faza de preaderare.

În februarie 2011 România ar fi trebuit să încheie cei 5 ani de colaborare conveniţi în urma acordului PECS semnat în februarie 2006. Mai multe detalii administrative despre acordul de aderare la ESA şi despre programul PECS în secţiunea finală a articolului.

Redăm mai jos câteva din condiţiile incluse în tratatul de aderare al României :

•    Statutul de stat membru cu drepturi depline al ESA permite accesul organizaţiilor din România la toate programele derulate, aceasta constituind un important transfer de tehnologie. Accesul direct la sistemele spaţiale ESA va permite dezvoltarea aplicaţiilor spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, măsurarea dezastrelor, telemedicină.
•    Contribuţia financiară a României este suportată în întregime de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
•    La nivelul anului 2011, contribuţia României în calitate de stat membru la programele obligatorii ale ESA, în valoare de 5.7 mil Euro a fost calculată în conformitate cu metodologia aplicată statelor [..] din Convenţia ESA, pe baza estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză privind Venitul Naţional Net pentru perioada 2004-2006.
•    Pentru anul 2011 se va plăti contribuţia obligatorie a României în calitate de stat membru ESA aferentă perioadei 1 iulie – 31 decembrie, plata specială de aderare în valoare de 3,6 mil Euro şi contribuţia de 2 mil Euro aferentă ultimului an ca stat european cooperant […].
•    Pentru perioada 2012-2014, contribuţia financiară a României în calitate de stat membru la programele obligatorii se calculează pe baza estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză privind Venitul Naţional Net pentru perioada 2007-2009 şi, conform evaluărilor reprezentanţilor departamentului financiar al ESA, va creşte cu aproximativ 30 % datorită creşterii Produsului Intern Brut al României în perioada menţionată.
•    Contribuţia financiară pentru programele opţionale ale ESA, calculată conform Convenţiei ESA, va fi stabilită prin Hotărâre de Guvern.
•    Până la 31 decembrie 2019, 45% din contribuţia României la programele obligatorii ale ESA va fi monitorizată de o Grupă de lucru (Task Force) alcătuită din reprezentanţi ai ESA şi ai Agenţiei Spaţiale Române şi va fi utilizată pentru finanţarea de programe/proiecte în măsură să conducă la realizarea de nişe de cercetare, tehnologice şi industriale la nivel european.
•    În vederea creşterii competitivităţii entităţilor de cercetare, industriale şi academice pentru participarea la activităţile ESA, inclusiv activităţile de precalificare şi adaptare la cerinţele ESA, Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică va iniţia şi finanţa pentru perioada 2011-2019 un Program de Cercetare-Dezvoltare Inovare (CDI).

România a mai fost implicată în trecut în activităţi spaţiale. În vremea fostului bloc comunist, aşa cum se cunoaşte, a reuşit chiar să trimită un om în spaţiu. Acest eveniment de la care s-au împlinit recent 30 de ani şi despre care am relatat într-un articol amplu, rămâne deocamdată referinţa programului spaţial din România.

Poster Prunariu

30 de ani de la primul zbor cu echipaj uman al României



După revoluţie, partenerii de dialog s-au schimbat şi România şi-a orientat activitatea pe partea de procesare de date fiind implicată de agenţia spaţială europeană în mai multe misiuni ştiinţifice.

Acum România se afla la prima sa experienţă spaţială - lansarea satelitului Goliat care se va produce în a doua jumătate a anului. Proiectul Goliat a fost iniţiat în anul 2005 de agenţia spaţială romana ROSA beneficiind de un buget de 1.500.000 de RON (declarat în 2005). Tot ROSA s-a ocupat de managementul şi coordonarea consorţiului de firme private care au beneficiat de contracte în cadrul acestui proiect.


Este vorba de un nanosatelit de 1kg şi 10x10x10 cm bazat pe standardul american Cubesat, având la bord o serie de experimente ştiinţifice: determinarea fluxului de meteoriţi (SAMIS), măsurarea dozei de radiaţii cosmice la nivelul orbitei terestre (Dose-N) şi captarea de imagini cu suprafaţa Pământului folosind o cameră de observaţie de 3 mega pixeli instalată la bord şi cu o rezoluţie la sol de aproximativ 21x28m.

 

 

 

Satelitul românesc Goliat


Goliat, primul satelit romanesc intra în linie dreaptă pentru lansare-mai puţin de 6 luni rămase până când România va avea prima sa misiune spaţială



România mai participa în două proiecte spaţiale europene, două din instituţiile de învăţământ din Bucureşti, respectiv Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Universitatea Bucureşti au fost incluse pe lista centrelor de cercetare care vor contribui la dezvoltarea programelor ESMO şi ESEO.

ESEO sau European Student Earth Orbiter este al treilea satelit dezvoltat în cadrul programului “Education Satellite Programme”- un microsatelit care de la nivelul unei orbite LEO va capta imagini ale Pământului, va măsura nivelul radiaţiilor şi va testa noi tehnologii spaţiale (o cameră stelară şi un aşa numit “reaction wheel”). În acest proiect UPB va trebui să dezvolte partea de structură.

ESMO sau European Student Moon Orbiter va fi primul satelit educaţional trimis spre Lună cu tehnologie inspirată de cea folosită de misiunea Smart1 şi al patrulea satelit din programul “Education Satellite Programme”. Contractorul principal este Surrey Satellite Technology Limited din Anglia, iar subcontractanţi sunt mai multe universităţi din ţări membre sau aflate în colaborare cu ESA.

România este prezentă în proiect prin Universitatea Politehnică Bucureşti - responsabilă pentru 2 din subsistemele satelitului (ADCS şi structură) şi prin Universitatea Bucureşti responsabilă pentru dezvoltarea proiectului care vizează monitorizarea radiaţiei.

Revenind la agenţia europeană trebuie să amintim că site-ul ESA are astăzi, la fel ca şi în cazul celorlalţi membrii ai agenţiei, o secţiune dedicată de ştiri şi articole în limba romană. Deşi momentan neactualizată, speram că cititorii din România vor putea să urmărească pe viitor în propria lor limbă cele mai importante evenimente ale industriei aerospaţiale la nivel european sau naţional.


Constituită în anul 1975 ESA a avut în 2010 un buget de 3.74 miliarde de euro din care cei mai mari contributori au fost Frântă (18.2%), Germania (16.7%) şi Italia (9.9%). Contribuţia financiară a României se va situa la câteva milioane de euro anual, bani care vor fi redistribuiţi înapoi către industria naţională de profil şi companii care activează în domeniul aplicaţiilor spaţiale.

ESA al cărui cartier general se găseşte la Paris, are mai multe centre distribuite în Europa : ESTEC-European Space Research and Technology Centre (Olanda), ESRIN-ESA Centre for Earth Observation (Italia), ESOC-European Space Operations Centre (Germania), ESAC-European Space Astronomy Centre (Spania) sau EAC-European Astronaut Centre (Germania).

 

 

Articolul original: SpaceAlliance.ro

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.