Viața are la bază molecule complexe, care trebuie să fi apărut din atomii din tabelul periodic: ingrediente complexe (da, atomii sunt obiecte extrem de complexe, neînțelese pe deplin de fizicieni și probabil așa va rămâne pentru totdeauna) care alcătuiesc materia normală existentă în univers.
Universul nu s-a născut însă cu acești atomi; dimpotrivă, atomii din tabelul periodic au avut nevoie de mai multe generații de stele care să trăiască și să moară, produsele reacțiilor lor nucleare fiind reciclate în generațiile viitoare de stele. Fără acest proces, planetele și chimia complexă ar fi fost imposibile.
Pentru a forma stele și galaxii moderne, avem nevoie de gravitație, care să atragă micile galaxii și roiuri stelare unele spre altele, formând galaxii mari și declanșând noi procese de formare a stelelor.
Sigur, pentru a fost nevoie de concentrații preexistente de masă, formate prin intermediul gravitației.
Asta înseamnă că a fost necesară formarea timpurie a unor halouri de materie întunecată, care să împiedice ca în procesele de formare a stelelor materia să fie aruncată în mediul intergalactic.
O condiție necesară a fost aceea a existenței unui echilibru între materia normală, materia întunecată și radiație, pentru a da naștere radiației cosmice de fond, atomilor ușori formați pe timpul Big Bangului.
Toate acestea s-au bazat pe existența unor fluctuații inițiale — imperfecțiuni de densitate — care să poată permite aglutinarea materiei prin intermediul gravitației.
În fine, pentru ca întregul proces să funcționeze așa cum a funcționat și să avem un univers, a fost nevoie de un mecanism pentru a crea aceste imperfecțiuni, precum și un mecanism pentru a crea materia întunecată și cantitatea inițială de materie normală.
Sursa: BigThink
