Sir Arthur Charles Clarke (n. 16 decembrie 1917 – d. 19 martie 2008) a fost un scriitor de literatură science-fiction, inventator și futurolog britanic. Ani la rând, Robert A. Heinlein, Isaac Asimov și Clarke au fost cunoscuți ca „Cei Trei Mari” din science fiction.
Clarke a servit în Royal Air Force ca instructor de radar și tehnician între anii 1941 - 1946. În anul 1945 a propus un sistem de comunicare prin satelit.
Clarke a emigrat în Sri Lanka în 1956, în mare măsură datorită interesului său în plonjarea submarină, descoperind ruinele subacvatice ale templului antic Koneswaram în Trincomalee. A trăit în Sri Lanka până la moartea sa.
Opera sa de referință este romanul Odiseea spațială 2001, scrisă pe baza scenariului filmului cu același titlu împreună cu regizorul american Stanley Kubrick. Scenariul filmului se bazează pe o nuvelă publicată de autor în 1951, intitulată Sentinela.
Arthur C. Clarke a formulat trei maxime care sunt cunoscute drept "cele trei legi ale lui Clarke".
Prima lege a lui Clarke
Când un cunoscut om de ştiinţă în vârstă hotărăşte că ceva e posibil, aproape sigur că el are dreptate. Când hotărăşte că ceva e imposibil, aproape sigur se înșală.
A doua lege a lui Clarke
Singurul mod de a descoperi limitele posibilului e să te aventurezi dincolo de acestea, în imposibil.
A treia lege a lui Clarke
Orice tehnologie suficient de avansată nu se poate deosebi de magie.
Primele două legi apar în eseul "Hazards of Prophecy: The Failure of Imagination", în Profiles of the Future (1962). Cea de-a treia lege apare într-o ediţie revizuită a Profiles of the Future din 1973.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
În mod inevitabil, atunci când dispui de o teorie (cum este teoria stringurilor / corzilor), dar nu dispui de instrumente pentru a putea testa predicţiile acestei teorii, o criză de nerezolvat se instituie.
Iată mai jos care sunt limitele observării lumii nostre, într-o singură imagine.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Uşurinţa în utilizare (eng. uzability) este determinată de:
:: viteză - cât de rapid este executată o anumită sarcină (de exemplu logarea pe un computer);
:: eficienţă - câte erori se fac până se execută corect sarcina;
:: uşurinţa învăţării (cât de uşor e de învăţat executarea sarcinii);
:: uşurinţa memorării (cât de uşor se memorează activităţile necesare executării sarcinii);
:: preferabilitatea (dacă este sau nu preferată de utilizatori)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Fotonul se deplasează prin Univers cu viteza luminii. Atunci când ceva se deplasează cu viteza luminii, înseamnă următorul lucru:
:: acest "ceva" nu are masă; dacă ar avea masă, atunci ar fi nevoie de o cantitate infinită de energie pentru deplasarea cu viteza luminii.
:: nu există niciun fel de experienţă a deplasării în spaţiu. Spaţiul este redus la un simplu punct pentru ceva care se deplasează cu viteza luminii.
:: acest "ceva", în cazul nostru fotonul, nu resimte în niciun fel trecerea timpului. Orice deplasare a unui foton prin Univers se realizează instantaneu.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Dryopithecus (un strămoş al gorilei)
Sigur, aceasta este o întreprindere dificilă, cu răspuns incert, cel puţin deocamdată. Noile descoperiri de fosile din ultimele zeci de ani şi noile tehnici de cercetare au generat progrese impresionate în privinţa stabilirii originii omului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Clic pe imagine pentru o rezoluţie mai bună
Cu certitudine nu mulţi au o imagine corectă cu privire la cât de mare este Soarele în comparaţie cu Terra şi cât de mare este Terra în comparaţie cu Luna.
De asemenea, cu certitudine nu mulţi au o bună înţelegere a distanţei enorme ce desparte Soarele de Pământ şi Luna de Terra.
Iată în exemplul de jos ce credem, de regulă, despre distanţa dintre Pământ şi Lună.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Aţi observat probabil, în familie sau la birou, că femeile se plâng că e prea frig, iar bărbaţii că e prea cald, deşi se află în acelaşi condiţii de temperatură. E un moft ori chiar femeile simt diferit temperaturile?
Conform unui studiu recent, femeile simt confortabil la temperaturi de 24-25 C, cu 2,5 grade mai mult decât bărbaţii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Apendicele a fost utilizat cu mult timp înainte la digestia celulozei, prezente în dieta preponderent vegetariană a strămoşilor noştri. Între timp, după ce am devenit carnivori, apendicele a fost o sursă de suferinţă şi o curiozitate pentru multă vreme pentru oamenii de ştiinţă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Strămoşii noştri, hominizii, erau în principal vegetarieni (asta înainte de apariţia uneltelor din piatră, de descoperirea focului ori de inventarea armelor). Pentru a mesteca plante, era nevoie de un rând suplimentar de molari pentru masticaţie.
Deşi maxilarul modern este mai mic, mulţi dintre noi au şi măsele de minte (care nu indică în vreun fel un indice de inteligenţă ori de raţionalitate superior...).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Coccisul, osul cozii umane, este ce a rămas din coada strămoşilor noştri, care o foloseau pentru a echilibru ori pentru a se prinde de ramurile copacilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Cei mai mulţi oameni au 12 perechi de coaste, dar 8% au 13, cum au cimpanzeii şi gorilele.
Această a treisprezecea pereche de coaste reprezintă o rămăşiţă a descendenţei noastre comune din antropoide.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Bărbaţii au sfârcuri pentru acestea sunt necesare femeilor, iar arhitectura organismului uman se dezvoltă mai eficient în uter pornind de la o singură structură.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
În anul 2002 Jennifer A. Leonard, de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Washington, a publicat un articol în revista Science, în care arăta că informaţiile din ADN-ul mitocondrial extras din rămăşiţe ale uor câini preistorici "sprijină puternic ipoteza conform căreia străvechii câini domestici americani şi eurasiatici împărtăşesc o obârşie comună - lupii cenuşii ai Lumii Vechi".
În acelaşi număr al revistei Science, un alt articol, publicat de Peter Savolainen, Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm, bazat pe un studiu despre variaţia secvenţei de ADN mitocondrial de la 654 de câini din toată lumea, arată că originea câinelui domestic este estul Asiei, acum circa 15.000 de ani.
Strămoşul tuturor câinilor este un lup din estul Asiei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Ce este o specie?
Conform celui mai mare teoretician evoluţionist de după Darwin, Ernst Mayr, "O specie reprezintă un grup de populaţii naturale care se pot încrucişa, actual sau potenţial, şi care sunt izolate din punct de vedere reproductiv de alte astfel de populaţii".
Cum apare o nouă specie?
Tot Erns Mayr ne descrie cel mai obişnuit mod în care o specie generează o altă specie (speciaţia alopatrică):
:: un mic grup se desparte de restul grupului-mămă şi devine izolat din punct de vedere geografic de grupul strămoşilor.
:: acest grup mic va trece prin schimbări genetice destul de rapide - în comparaţie cu populaţiile mari, care tind să-şi susţină omogenitatea genetică prin încrucişări interne.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
Secvenţierea ADN-ului reprezintă procesul de identificare a ordinii exacte a nucleotidelor moleculei ADN. Această metodă este folosită, de exemplu, pentru a studia microorganismele (bacterii, viruşi) în cadrul cercetării medicale ori pentru a analiza ADN străvechi, ceea ce ne dă o idee despre evoluţia omului şi despre harta migraţiei sale.
Costurile iniţiale ale secvenţierii ADN-ului erau pur şi simplu uriaşe, dar odată cu dezvoltarea tehnologiei şi apariţia unei metode îmbunătăţite de secvenţiere (a doua generaţie de secvenţiere sau secvenţierea paralelă masivă) a avut loc şi o dramatică scădere a costurilor. Iată mai jos o reprezentare grafică sugestivă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
