Definiţie: ABERAŢIE (eng. abberation)
1. (optică) Defect al imaginii obţinute cu ajutorul unei lentile ori al unei oglinzi sferice. Defecțiune a unui sistem optic, care duce la obținerea unor imagini neclare, deformate etc.
2. (astronomie) Deplasarea aparentă a poziţiei unei stele ca efect al mişcării Pământului în jurul Soarelui.