Definiţie: ABERAŢIE (eng. abberation)

1. (optică) Defect al imaginii obţinute cu ajutorul unei lentile ori al unei oglinzi sferice. Defecțiune a unui sistem optic, care duce la obținerea unor imagini neclare, deformate etc.

2. (astronomie) Deplasarea aparentă a poziţiei unei stele ca efect al mişcării Pământului în jurul Soarelui.


 


Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație!

Cumpără de la eMag și Cărturești și, de asemenea, sprijini scientia.ro.