Deşi ceva obişnuit pentru cei mai mulţi, zăpada poate provoca şi unele daune,  prin avalanşe, prin ruperea firelor de înaltă tensiune sau prin inundaţiile ce le provoacă la topirea ei, primăvara. Totuşi, în fiecare iarnă copii aşteaptă cu nerăbdare prima zăpadă.


Aflaţi dacă zăpada este mereu albă şi alte lucruri pe care probabil nu le ştiaţi despre ea, citind acest articol.

1. Fulgii de zăpadă nu sunt altceva decât cristale simetrice lipite între ele. Un fulg poate conţine de la 2 până la 200 astfel de cristale.

2. Pibloktoq sau isteria arctică este o afecţiune întâlnită doar la societăţile de eschimoşi. Aceasta are ca simptome depresia, coprofagia (ingerarea materiilor fecale), comportamentul necontrolat şi sălbatic, ecolalia (repetarea în mod sistematic a ultimelor cuvinte auzite) ori rezistenţa la temperaturile scăzute (bolnavul aleargă gol prin zăpadă). Femeile sunt cel mai adesea afectate de această boală, însă unii sceptici afirmă că nu există cu adevărat, acest comportament fiind doar o încercare de a speria exploratorii.

3. Wilson A. Bentley este primul cercetător care a fotografiat în 1885 un fulg de zăpadă, ataşând un microscop unui banc optic. După ce a reuşit să facă de-a lungul vieţii peste 5000 de fotografii cu fulgi de zăpadă, a murit în cele din urmă de pneumonie.

4. Credeţi că arsurile solare apar doar vara, după ce aţi făcut plajă? Ei bine, vă înşelaţi. Zăpada reflectă o mare parte din razele ultraviolete (cele responsabile de bronzarea pielii) şi astfel, dacă staţi mult timp într-un loc cu multă zăpadă s-ar putea să vă treziţi cu arsuri solare pe pielea expusă (de obicei pe faţă).

5. Aproape toţi fulgii de zăpadă conţin în mijlocul lor o particulă de praf.

6. Ce aţi crede dacă v-aţi trezi într-o dimineaţă şi zăpada căzută peste noapte ar fi roşie? Aţi crede că visaţi? Să ştiţi că acest lucru este posibil şi chiar este explicat ştiinţific. Din cauza polenului, al prafului suflat de vânt sau al cenușii vulcanice aflate în atmosferă, zăpada poate fi galbenă, roşie sau neagră.

7. Chlamydomonas nivalis este o algă unicelulară de zăpadă ce dă acesteia o culoare roz, ca cea a miezului unui pepene verde. Această specie de algă este criofilă (trăieşte în mediile cu temperaturi scăzute) şi conţine în loc de clorofilă un pigment carotenoid, ce dă culoarea roşie.

8. Credeţi că numai copiii fac oameni de zăpadă? Ei bine, şi natura poate. În anumite condiţii (când zăpada este la o temperatură aproape de gradul de topire al gheţii şi este aşezată pe un strat de gheaţă de care nu este lipită, iar vântul are o viteză potrivită), se pot forma bulgări de zăpadă mari.

9. Fluierăturile, ţipetele sau alte zgomote puternice pot provoca o avalanşă.

10. Zăpada proaspăt căzută conţine foarte mult aer (undeva între 90% şi 95%), de aceea este un foarte bun izolator. Asta explică de ce grâul plantat toamna, nu îngheaţă până la venirea primăverii: stratul gros de zăpadă de pe câmp izolează pământul de aerul rece din atmosferă. În plus, grâul are nevoie de o cantitate mare de apă pentru a încolţi, ce este oferită de topirea zăpezii.

 

Bibliografie:
crh.noaa.gov/jkl/?n=snow_phenomena#skipnav
discovermagazine.com/2008/jan/20-things-you-didn.t-know-about-snow
en.wikipedia.org/wiki/Piblokto
Credit imagine: pexels.com/@frans-van-heerden-201846

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.