Stresul este răspunsul unui organism la situaţii noi sau ameninţătoare, care au un caracter neplăcut. În anii '30, fiziologul Walter Cannon a descris modul în care sistemul nervos simpatic răspunde la situaţiile amenințătoare. După Cannon, o substanţă chimică numită "simpatin" (eliberată de anumiţi nervi proprii sistemului nervos simpatic) pregăteşte organismul pentru fugă sau luptă.

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.14: Frontierele psihologiei) - (Partea I: Psihologie şi medicină)

 


Mai jos este prezentată o listă cu simptomele stresului pe care piloţii de vânătoare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial au declarat că le-au resimţit în contextul luptelor aeriene.

Simptomul

Am simţit deseori

Am simţit uneori

bătăi puternice ale inimii şi un puls rapid

30%

56%

muşchi foarte tensionaţi

30

53

iritabilitate crescută şi predispoziţie la izbucniri de mânie

22

58

uscăciune a gurii şi a gâtului

30

50

“transpiraţie nervoasă” sau “sudoare rece”

26

53

“fluturi” în stomac

23

53

un sentiment de ireal – că ceva s-ar putea să nu se fi întâmplat

20

49

o nevoie de a urina foarte frecvent

25

40

tremurat

11

53

confuzie sau tulburare

3

50

slăbiciune sau leşin

4

37

incapacitate de a-şi aminti detaliile misiunii după încheierea ei

5

34

rău de la stomac

5

33

incapacitate de concentrare

3

32

udarea sau murdărirea pantalonilor

1

4

Simptome de stres declarate de către piloți

 

"Simpatin" este ceea ce numim astăzi adrenalină sau epinefrină. Când este eliberată în sânge şi în sistemul nervos, această substanţă provoacă o activare generală a diviziei simpatice a sistemului nervos autonom, manifestată printr-o reacţie de tip "luptă sau fugi". Suntem familiarizaţi cu toate efectele adrenalinei. Inima bate mai repede, individul poate transpira mai mult, oboseala şi surmenajul dispar, activitatea musculară devine mai uşoară, iar reacţiile devin mai rapide. Pe termen scurt, acest lucru constituie un răspuns adaptativ, menit a ajuta un organism să supravieţuiască. Însă, dacă durează prea mult timp, poate produce efecte nocive asupra organismului.


Cum se aseamănă efectele drogurilor stimulente cu cele ale stresului?


Efectele stresului par a fi o copie aproape exactă a efectelor anumitor stimulente precum amfetamina ("viteza") şi cocaina [Antelman şi colegii, 1980]. Atât stresul, cât şi drogurile stimulente produc cantităţi mari de corticosteroni - "hormonii stresului" (hormoni steroizi din cortexul suprarenal, având rol important în metabolismul glucidic). Atât stresul, cât şi drogurile stimulente cresc ritmul inimii şi a altor semne ale activității sistemului nervos simpatic. Această activare generalizată stimulează angajarea indivizilor biologici în activităţi repetitive, stereotipe.

Nivelul ridicat de activare conduce în cele din urmă la "burn-out" şi la psihoză paranoidă: iluzii de persecuţie, agitaţie şi halucinaţii. MacLennan şi Maier (1983) oferă o varietate de dovezi care sugerează că stresul poate reproduce efectele amfetaminelor sau ale cocainei. De exemplu, un eveniment de viaţă stresant poate re-trezi o psihoză paranoidă la un fost dependent de amfetamină care în prezent se abţine de la droguri.

Traducere de Maricica Botescu, cu acordul autorului

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.