PsihologieTulburarea de învățare cel mai frecvent diagnosticată în instituţiile de învăţământ este dislexia. Dislexia este o tulburare de învățare care implică capacitatea de lectură. De fapt, DSM-IV nu utilizează termenul de dislexie, ci pe cel de "tulburare de citire".

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.12: Psihologia anormalului) - (Partea a IV-a: Tulburările de dezvoltare) - Dislexia (tulburarea de citire)


Ce este dislexia și cum ce se numește ea în DSM-IV?


O tulburare de citire poate lăsa alte abilităţi intelectuale neatinse. Persoana dislexică poate avea performanţe satisfăcătoare în toate direcțiile obişnuite, cu excepția acestei probleme singulare: ea are nevoie de mai mult timp pentru extragerea sensului din cuvântul scris.

Pot fi identificate mai multe tipuri diferite de dislexie. Aproximativ două treimi dintre dislexici sunt de tip verbal, ei având probleme specifice de reprezentare a aspectului sonor al unui cuvânt scris și de  receptare a lui ca un cuvânt obișnuit. Aceste probleme le încetinește lectura și îi împiedică să extragă sensul celor citite.

Care sunt cele două tipuri diferite de dislexie?

Restul de o treime dintre dislexici sunt de tip spaţial, ei având probleme de discriminare a relațiilor spațiale dintre literele unui cuvânt. Aceste persoane au tendinţa de a inversa literele, scriindu-le îndărăt. Citirea lor este, de asemenea, perturbată.

Ce se întâmplă atunci când un student dislexic tipic încearcă să citească un paragraf?

Numitorul comun al tuturor formelor de dislexie este dificultatea de a ajunge la un sens final corect asupra celor citite. Un student dislexic, de obicei, se descurcă prost la testele care necesită înțelegere verbală. Un student dislexic poate să citească un paragraf cu voce tare, dar nu poate să extragă suficient de bine sensul său pentru a răspunde la o întrebare simplă cu privire la el. În loc să extragă sensul exact, el sau ea va observa câteva dintre cuvintele principale și le va folosi pentru a formula o presupunere asupra semnificației, căreia, de obicei, îi va lipsi aspectul esenţial. Undeva, pe parcursul procesului care permite unei persoane să dea un sens nou dar precis unui cuvânt scris, există o perturbare.

Ce tipuri de compensații sunt posibile?


Există modalități de a compensa o tulburare de lectură. De exemplu, capitolele din manual pot fi citite de student sau de un voluntar şi înregistrate pe o bandă magnetică, iar studentul poate studia prin ascultare în loc să citească. O fată dislexică a trecut de la note de 6 la note de 9, fiind pur și simplu ajutată de un asistent calificat care îi citea testele. Fiind un şcolar auditiv, ea putea procesa informațiile atunci când le auzea, dar nu şi atunci când le citea. Mi-a relatat că a putut să facă faţă cerinţelor liceului prin faptul că a discutat întotdeauna materialul din manual cu prietenii, astfel încât să poată să-l audă.

Cum poate fi detectată dislexia spațială cu un simplu test?

Dislexia spațială poate fi diagnosticată cu un test simplu. Dr. Martin F. Gardner de la Harvard Medical School a constatat că dislexicii spațiali au probleme la un test ce constă în ţinerea ritmului cu degetele, când primesc numai instrucțiuni verbale. "Oricine poate ţine ritmul uşor cu un deget pe o masă", a spus el, "dar dislexicii spațiali nu sunt în măsură să reproducă un model ritmic ca răspuns la instrucțiunile verbale, chiar dacă instructajul este foarte bine înțeles."

El a spus că a aplicat testul mai ales oamenilor cu un nivel ridicat de educaţie, care au fost de multe ori surprinşi de rezultate. Cei care avuseseră dificultăți de citire cea mai mare parte din viața lor, inclusiv un candidat la doctorat, nu au putut reproduce corect instrucțiunile (Browne, 1988). De exemplu, dacă cineva îţi spune, "Bate de cinci ori foarte repede, apoi de patru ori foarte încet, apoi de trei ori foarte repede, apoi de două ori încet," ai putea să o faci? Un dislexic spațial (unul din trei dislexici) are probleme la receptarea acestor instrucțiuni verbale aparent clare.

Ce problemă generală pare să aibă un dislexic spațial?

De ce o persoană care are probleme cu citirea are, de asemenea, probleme în a urma instrucțiunile de menţinere a unui ritm cu degetele? Elementul comun în cele două sarcini este trecerea de la o instrucțiune verbală la o producție cognitivă de alt tip, fără legătură între ele. Dislexicul spațial are probleme evidente în folosirea limbajului pentru a-şi ghida activitatea complexă dintr-o altă parte a creierului. El sau ea nu poate folosi limbajul pentru a dirija degetul folosit pentru ţinerea ritmului și nu poate folosi limbajul pentru a ghida asamblarea noului sens, lucru denotat prin termenul de comprehensiune a limbajului. Așa cum s-a sugerat mai sus, astfel de oameni pot ghici un sens la un moment dat, dar acest fapt nu este suficient pentru promovarea celor mai multe dintre cursurile de la facultate.

Cu multă muncă şi cu sprijinul altora, dar şi cu acte compensatorii, cum ar fi angajarea unor persoane pentru a ajuta la citire și scriere, dislexicii se pot descurca bine în viața profesională. Pe mulţi îi aflăm  în poziții proeminente.

De exemplu, dr. Richard Wyatt, director al secţiei de psihiatrie pentru adulţi la National Institute of Mental Health, are dislexie și abia poate citi.

Cum îşi compensează Richard Wyatt  dislexia?


"Am dezvoltat strategii de compensare", a spus dr. Wyatt. "Este la fel ca și în cazul compensării pentru surzi sau orbi." Ca director al unui program de cercetare, dr. Wyatt a supraviețuit prin strădanii suplimentare pentru fiecare hârtie pe care a scris-o și prin angajarea unui editor pentru corectarea ortografiei și scrisului său.

Wyatt, de asemenea, simte că gândirea lui este diferită de cea a altor persoane.

"Gândesc într-o manieră confuză, a spus el. Tind să vin cu idei care "pot fi foarte neconvenţionale și, de obicei, chiar sunt", a spus el. "Dar, ocazional, le transform în ceva bun." (Kolata, 1987)

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.