PsihologieChiar dacă descrierile verbale ar putea influenţa prima impresie, aspectul vizual  este dominant în formarea primelor impresii la oameni, întrucât oamenii sunt (asemenea celorlalte primate) în esenţă animale vizuale. Cât de avantajos e să fii frumos?

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.15: Psihologia socială) - (Partea a III-a: Cogniţia socială) - "Ce e frumos e bun". Efectele frumuseţii

Dr. Ellen Berscheid, profesor de psihologie de la Universitatea din Minnesota, a studiat efectele atractivităţii fizice timp de peste 20 de ani. Ea a constatat efectele puternice ale atractivităţii fizice în aproape orice tip imaginabil de interacţiune socială.

Ce este efectul de halou?

Frumuseţea pare să creeze un efect de halou.
Un efect de halou este o evaluare pozitivă, care predispune un observator să gândească bine referitor la tot ce are legătură cu o persoană. De exemplu, dacă studenţilor le place de un profesor, ei vor marca răspunsul "excelent" la fiecare din întrebările unui chestionar de sfârșit de termen, fără a se gândi prea mult asupra elementelor specifice. Dacă un atlet realizează performanţe mari, oamenii tind să presupună că atletul  respectiv este o persoană inteligentă și interesantă și, de asemenea,  un posibil bun judecător în alegerea  celui mai bun deodorant.

Dion, Berscheid și Walster (1972) au consemnat concluziile lor într-un articol cu titlul "Ceea ce este frumos este bun", care rezumă atitudinea subiecților lor antrenaţi într-o varietate de experimente. Subiecţii au primit fotografii ale unor persoane, cu cerinţa de a le evalua  atractivitatea: ridicată, slabă sau neutră. Ulterior, subiecţii au fost rugaţi să evalueze oamenii din fotografii pe o varietate de alte dimensiuni.

 

Tânără atrăgătoare creată pe computer
Faţă realizată pe computer pe baza unui model real

 

Care sunt efectele frumuseţii descoperite de Berscheid și colegii săi?

Rezultatele au fost clare și coerente. Persoanele  atractive fizic au fost considerate a fi mult mai inteligente,  sănătoase, sociabile, și  corecte din punct de vedere moral, comparativ cu persoanele neatractive. Într-un experiment, cercetătorii au prezentat pur și simplu subiecţilor (studenți de la cursurile introductive de psihologie) fotografii cu chipuri umane. Acestora li s-a comunicat că experimentul este "un studiu asupra acurateţei în percepția persoanei", care testa abilitățile studenţilor de a-şi "forma impresii detaliate asupra altora, pe baza unor indicii foarte slabe". Studenţii au avut de evaluat oamenii prezentaţi în fotografii pe mai multe dimensiuni. De exemplu ...
Cât de altruistă este această persoană?
Cât de interesantă?
Cât de autentică?
Cât de sensibilă?
Cât de sociabilă?
Cât de echilibrată?
Cât de sinceră?
Cât de îndrăzneaţă?

(etc.)

De ce a fost ciudat că oamenii frumoşi au fost evaluaţi ca fiind mai sensibili și mai îndrăzneți?

Au fost, în total, 27 trăsături de personalitate diferite. Ordinea a fost aleatorie pentru a  a fi evitat efectul întâietăţii, în condiţiile în care toate datele erau combinate. Studenţii au fost rugați să prezică probabilitatea unei căsătorii de succes pentru persoana indicată în fotografie, plus probabilitatea sa de succes la locul de muncă, precum deţinerea unui loc de muncă cu statut înalt.

Rezultatele? Mai multe persoane atractive au fost evaluate ca fiind  "sensibile" și "îndrăznețe" și posedând toate celelalte trăsături pozitive... chiar şi atunci când trăsăturile păreau să se contrazică între ele (cum ar fi sensibil și îndrăzneț). Persoanele fizice atractive au fost, de asemenea, considerate mai susceptibile de a avea mariaje bune şi  de a deține slujbe bune. Efectul de halou părea să afecteze orice fel de judecată cu privire la ele.

Cum afectează atractivitatea unui scriitor de sex feminin ratingurile bărbaților  privind eseurile acestora?

Landy și Sigall (1974) au cerut unor subiecți de sex masculin să evalueze eseurile scrise de nişte studente.  Fiecărui eseu îi era atașată o fotografie a studentei care se presupunea că a scris eseul. În realitate, fotografiile şi eseurile au fost asociate aleatoriu. Unele eseuri erau bine scrise, altele aveau greșeli gramaticale și argumente incoerente. Subiecții de sex masculin au apreciat mai mult eseurile ale căror autoare erau mai atractive. Acest efect a inundat în totalitate efectul erorilor gramaticale şi al calităţii argumentării. Judecătorii au ignorat în mare parte aceste elemente obiective.

Cum poate conduce atractivitatea la presupuneri negative?

În unele cazuri, atractivitatea poate conduce la un rezultat negativ.
Sigall și Ostrově (1975) le-au cerut subiecților să joace rolul unor jurați în judecarea unui caz de furt. Atunci când acuzaţia  era adusă unui inculpat frumos, el era condamnat la o pedeapsă privativă de libertate pentru o perioadă mai scurtă de timp, decât în cazul unui inculpat care nu se distingea prin frumuseţe. Cu toate acestea, dacă era acuzat de escrocherie, un inculpat frumos era judecat mai aspru. În acest caz, frumusețea inculpatului se constituia într-un stereotip asociat cu o persoană care va trişa  în tranzacţiile financiare, folosindu-se de frumuseţea sa. Cu alte cuvinte, frumuseţea poate fi parte a unui stereotip negativ. O persoană frumoasă este considerată uneori ca fiind rece, distantă, neinteresată de oamenii obișnuiți, centrată pe sine și orgolioasă, chiar dacă acest lucru nu este adevărat.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.