Aici este un experiment simplu pe care aproape oricine îl poate face într-o noapte senină: faceţi o piruetă în timp ce vă uitaţi la stele. Veţi observa două lucruri: primul, că stelele par să se rotească pe cer şi al doilea, că braţele tale sunt trase în sus de forţa centrifugă.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Când experimentul Gravity Probe B a fost conceput, efectul de distorsiune „frame-dragging” a fost văzut mai mult ca fiind de interes teoretic. Confirmarea experimentală a predicţiei lui Einstein (Lense-Thirring) a plasat o altă constrângere teoriilor gravitaţionale alternative.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Pe măsură ce calculele lui de Sitter, Schouten şi Fokker au devenit mai larg cunoscute, în special prin influentul manual al lui Eddington "Teoria matematică a relativității" (1923), fizicienii experimentatori au început să devină interesaţi.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Efectul de distorsiune prin tragere a sistemului de referinţă, numit şi efect Lense-Thirring, al şaptelea test pentru relativitatea generală şi al doilea care implică spinul corpului de testare, relevă cel mai clar aspectul machian al teoriei lui Einstein.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Efectul geodezic ne furnizează o a şasea verificare a relativităţii generale (după cele trei verificări clasice la care se adaugă efectul Shapiro de întârziere şi pulsarul binar) şi este prima care implică spinul corpului de testare. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Toată lumea ştie că relativitatea vine cu reguli ciudate în ceea ce priveşte timpul şi spaţiul, dar ce se poate spune despre masă? De ce îşi măresc sau îşi micşorează obiectele masa, în funcţie de viteza lor relativă? Iată o explicaţie care face apel la conservarea impulsului.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Detectarea directă a undelor gravitaţionale va verifica una din cele mai uimitoare predicţii ale relativităţii generale şi va deschide o nouă imagine astronomică asupra cosmosului. Există veşti bune, dar şi veşti proaste despre aceste unde.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Pulsarii sunt stele neutronice care se rotesc rapid şi emit pulsaţii radio periodice pe măsură ce se rotesc. Ca atare, ei acţionează ca nişte ceasuri care permit monitorizarea foarte precisă a mişcării lor orbitale. Despre acest test al relativităţii generale, în cele ce urmează.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Până la începutul anilor 1960 se părea că relativitatea generală a fost verificată experimental în toate modurile posibile şi fizicienii din domeniul gravitaţiei se pot concentra asupra aspectelor matematice ale teoriei. Shapiro vine cu un "al 4-lea test clasic".
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Dacă demonstrarea pe bazele teoretice ale relativităţii generale a validităţii precesiei periheliului planetei Mercur a dus la acceptarea relativităţii generale printre colegii lui Einstein, devierea luminii în câmp gravitaţional l-a făcut, în schimb, celebru pentru public.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Planeta Mercur i-a furnizat lui Einstein prima verificare cu adevărat „clasică” a relativităţii generale şi a format bazele imediate pentru acceptarea rapidă a teoriei sale de către colegii săi. În continuare, câteva detalii despre acest fenomen considerat odinioară o anomalie.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Confirmarea deplasării gravitaţionale spre roşu a fost primul experiment de verificare a gravitaţiei pe care l-a propus Einstein. Adesea se face referire la acesta ca fiind unul dintre cele „trei teste clasice” ale relativităţii generale. Detalii, în cele ce urmează.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Experimentele gravitaţionale pot fi împărţite în două tipuri: acelea care testează principiile fundamentale şi acelea care testează teoriile individuale, inclusiv teoria relativităţii generale. În continuare, despre experimentele lui Stevin, Galilei, Newton, Eötvös, dar şi despre STEP.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Teoria relativităţii generale a lui Einstein a trecut toate testele la care a fost supusă. Cu toate acestea, există cel puţin patru motive să credem că teoria este incompletă şi că va trebui eventual reconsiderată, în acelaşi mod în care a fost răsturnată cea a lui Newton.
- Detalii
- Scris de: James Overduin
Continuăm seria dedicată fizicii cu prezentarea problemelor şi realizărilor de la finele sec. XIX şi începutul sec. XX. La acel moment se ajunsese la o criză a fizicii, ca urmare a unor descoperiri ce nu puteau fi explicate pe baza principiilor mecanicii clasice, newtoniene.
- Detalii
- Scris de: Mircea Ştefan Moldovan