În viaţa de zi cu zi suntem înconjuraţi de tot felul de corpuri. Din primii ani de viaţă ne bucurăm de frumuseţile naturii: munţi, ape, dealuri, câmpii, flori, pomi, etc. Admiraţia naivă pe care o avem de la vârste fragede se transformă apoi, în anii de şcoală, în uimire.
Uimirea devine uneori spaimă, când, la orele de fizică ţi se dezvăluie taine nebănuite până atunci.
Corpurile
Te-ai gândit vreodată când te plimbai cu bunicul de mână pe cărările munţilor cum au apărut aceste imensităţi pe pământ? Râul în care vara copiii se duc la scăldat, oare cum s-a format? Privim spre cer, în nopţile senine şi vedem mii de licurici sclipind pe cerul întunecat şi nu ştim de unde au apărut?
Stelele, Soarele şi Luna, munţii, apele, câmpiile, florile, pietrele din râu, precum şi miile de obiecte care ne înconjoară se numesc corpuri. Cele 5 simţuri cu care am fost înzestraţi noi oamenii (apropo, ştiaţi că animalele au un al şaselea simţ?) ne ajută să aflăm însuşirile acestora. Unele corpuri au dimensiuni atât de mici încât nu pot fi văzute cu ochiul liber. În vremuri străvechi oamenii nici nu ştiau de existenţa lor. Mai târziu, după ce s-au construit microscoapele, oamenii au putut să vadă firele de praf, microbii, bacteriile.
Telescoapele i-au ajutat pe oameni să descopere planetele din sistemul nostru solar, iar mai târziu, cu ajutorul navetelor spaţiale, ne-am putut apropia de "licuricii" pe care îi vedeam pe cer.
Corpurile din jurul nostru suferă necontenit schimbări şi transformări. De acest lucru ne dăm seama în fiecare zi (topirea zăpezii, ploaia, formarea brumei, descărcările electrice, deplasarea vehiculelor, mişcarea Soarelui pe bolta cerească). Fiecare corp ascunde anumite taine, dar cu ajutorul fizicii putem afla răspuns la toate întrebările.
Precum ne-am dat seama cu toţii, nu toate corpurile sunt identice. Ele se deosebesc unele de altele prin anumite proprietăţi care le sunt caracteristice. Astfel de proprietăţi sunt: culoarea, gustul, mirosul, forma, rezistenţa la întindere şi la comprimare, etc.
Rocile, de exemplu, nu au toate aceeaşi culoare. Granitul este o rocă de culoare cenuşie, pe când porfirul este o rocă de culoare roşiatică. Granitul poate fi văzut în fiecare zi pe străzile Bucureştiului, la refugiile de tramvai. Fiind o rocă tare, inginerii au înlocuit vechile borduri executate din beton cu borduri de granit şlefuite. Acestea au o rezistenţă mecanică în timp mult mai mare, căci se ciobesc mult mai greu decât cele de beton.
Unele corpuri se pot deosebi de altele prin proprietatea lor de a curge. Apa, laptele, mierea, berea, cerneala din stilou, ocupă spaţiul în care sunt depozitate. Ele pot fi puse în orice recipient. Aceste corpuri se numesc lichide.
În jurul nostru există şi alte obiecte cărora uneori nici nu le dăm importanţă. Cauciucurile autoturismelor sunt umplute cu aer. În lipsa acestuia, roţile nu ar fi de nici un folos. Autovehiculul nu s-ar putea deplasa pe stradă.
Gazul de de aragaz este foarte folositor la prepararea mâncării. Deşi nu se vede, prezenţa acestuia poate fi detectată cu ajutorul mirosului. Vaporii obţinuţi la fierberea apei în ibric sunt, de asemenea, obiecte. La prima vedere par nesemnificativi, dar studierea proprietăţilor acestora a dus la apariţia primei locomotive cu abur.
Studiul proprietăţilor pe care le au corpurile este fascinant. Priviţi în jurul vostru şi o să vedeţi multe obiecte care vi se par firesc de a le avea prin preajmă, dar pentru realizarea acestora a fost nevoie de mii de ore de muncă. Încercaţi să vă gândiţi la o parte dintre acestea (telefonul mobil, televizorul, becul cu filament). Nu-i aşa că este fascinantă această călătorie imaginară prin lumea obiectelor?
Articol educaţional despre fizica din viaţa de zi cu zi adresat elevilor de clasa a VI-a.
