Am primit o mulţime de întrebări în legătură cu un experiment realizat de către cercetătorii de la University of Darmstadt, Germania. Pe scurt, Georg Heinze, Christian Hubrich şi Thomas Halfmann au găsit o metodă prin care au emis un puls de lumină, au „oprit" acea lumină timp de aproximativ un minut şi apoi au permis ca lumina să se deplaseze din nou. Tehnica folosită se numeşte transparenţă indusă electromagnetic (Electromagnetically Induced Transparency - EIT). Nu este important să ştiţi ce implică această tehnică.
- Detalii
- Scris de: Dave Goldberg
Cum a apărut universul? Cum a apărut timpul? Teoria acceptată astăzi de majoritatea fizicienilor privind naşterea universului nostru afirmă că totul a început o explozie originară ce poartă numele de Big Bang.
Dar acest moment de început a avut loc acum aproximativ 14 miliarde de ani. Cum a apărut această idee ciudată privitoare la Big Bang şi, mai ales, ce dovezi o susţin?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Unde care se propagă în chiar textura Cosmosului ne permit să scrutăm înapoi în timp mai mult decât ar fi gândit cineva că este posibil, arătându-ne ce s-a întâmplat în primele fracţiuni de secundă de după Big Bang. Dacă se confirmă, descoperirea acestor unde primordiale va avea efecte perturbatoare în întreaga ştiinţă.
- Detalii
- Scris de: Lisa Grossman
Clic aici pentru o rezoluție superioară
Deci, ce sunt leptonii? Mai întâi să începem cu câteva noţiuni de bază. Materia este alcătuită din atomi, iar atomii sunt formaţi din electroni şi nuclee. Legătura dintre acestea este realizată prin intermediul forţei electromagnetice.
Electronii au o sarcină electrică negativă şi masa lor este mică în comparaţie cu cea a nucleelor. Nucleele atomice sunt alcătuite din protoni şi neutroni. La rândul lor, protonii şi neutronii sunt alcătuiţi din particule punctiforme denumite quarcuri „up" şi „down".
Pe baza a ceea ce ştim în prezent electronii sunt particule elementare, punctiforme, fără structură internă.
- Detalii
- Scris de: Elisabetta Barberio
În acest articol voi încerca să răspund la o întrebare dificilă şi totodată interesantă. Este constanta structurii fine într-adevăr o constantă? Poate. Probabil că da. Astăzi am să vă spun un secret. Mai mult de 90% din informaţiile ştiinţifice de ultimă oră pe care le citiţi în cadrul rubricilor de ştiri sunt greşite. Se face mare caz atunci când cineva anunţă că are o teorie care ar putea răsturna teoriile lui Einstein sau mecanica cuantică, dar se lasă o tăcere absolută atunci când se dovedeşte că acea teorie nu face predicţii sau, mai rău, s-a dovedit deja greşită pe baza a ceea ce ştim în prezent.
- Detalii
- Scris de: Dr. Dave Goldberg
Imaginea prezintă o gaură de vierme ce conectează două găuri negre.
Credit: Alan Stonebraker/American Physical Society.
Inseparabilitatea cuantică (quantum entanglement), un fenomen uimitor al mecanicii cuantice pe care Albert Einstein l-a descris ca fiind o „acţiune ciudată la distanţă", ar putea fi chiar mai ciudată decât Einstein şi-a imaginat.
Fizicienii de la University of Washington şi Stony Brook University din New York cred că fenomenul ar putea fi intrinsec legat de cel al găurilor de vierme care reprezintă caracteristici ipotetice ale spaţiului-timp care în literatura populară de science-fiction pot oferi o scurtătură mult mai rapidă decât în cazul deplasării cu viteza luminii între două locuri aflate de-o parte şi de alta a universului.
- Detalii
- Scris de: Vince Stricherz
Pentru a înţelege motivul, este important să ştim de ce ameţim de la bun început. Ameţeala este controlată de sistemul vestibular din partea superioară a urechii interne. În interiorul sistemului vestibular, există trei canale care conţin un lichid numit endolimfă, precum şi neuroni senzitivi, care arată cam ca nişte perişori.
- Detalii
- Scris de: Emily Upton
Fizicienii se numără printre cei mai simpatici, dar şi cei mai leneşi oameni din lume şi ca atare nu le place să-şi petreacă prea mult timp muncind. În efortul lor de a optimiza ecuaţiile pe care le folosesc ei utilizează „unităţi naturale". Ideea din spatele unităţilor naturale este de a minimiza numărul de constante fizice pe care le utilizează.
- Detalii
- Scris de: AskaPhysicist
În fiecare zi, oamenii de ştiinţă fac descoperiri care schimbă modul în care trăim. Dar, uneori, doar uneori, rezultatele obţinute sunt atât de extraordinare sau de neaşteptate, încât pur şi simplu nu ştim ce să facem cu ele. În cele ce urmează puteţi regăsi cinci dintre cele mai enigmatice astfel de rezultate.
- Detalii
- Scris de: Jamie Condliffe
Dacă am călători în jurul universului ne-am întoarce de unde am plecat? Este universul plat, sferic sau în formă de şa? Şi ce înseamnă într-adevăr toate aceste lucruri? Trăim într-un univers Pac-Man sau într-unul infinit? Astăzi voi încerca să răspund la aceste întrebări.
- Detalii
- Scris de: Dr. Dave Goldberg
Materia întunecată este cea mai bună explicaţie pe care o avem pentru faptul că galaxiile îşi păstrează forma şi stabilitatea chiar şi atunci când acestea nu par suficient de masive pentru a exercita o atracţie gravitaţională suficient de mare. În prezent, o teorie alternativă, care a fost în mare măsură respinsă până acum, este susţinută de mai multe dovezi şi în acest fel ipoteza existenţei materiei întunecate este pusă sub semnul întrebării.
- Detalii
- Scris de: Alasdair Wilkins
În ultimele zile mass-media a relatat declaraţiile recente ale lui Stephen Hawking cum că găurile negre, un mister atât al ştiinţei, cât şi al domeniului science-fiction, nu există. Astfel de declaraţii produc agitaţie în rândul mediilor de informare şi rubricile de comentarii ale acestora degenerează rapid în discuţii satirice despre faptul că nu ar trebui să credem mai nimic din ceea ce ne spun oamenii de ştiinţă.
- Detalii
- Scris de: Geraint Lewis, The Conversation
Prima privire fugară a umanităţii asupra celor mai mari adâncimi din ocean a părut cu adevărat dezamăgitoare. Un mic echipaj a lucrat timp de doi ani pentru a pregăti Trieste - unul din cele numai două submersibile din lume, la acea vreme - pentru plonjonul de 11 mii de metri adâncime, până la fundul groapei Marianelor.
- Detalii
- Scris de: Glennda Chui
Ar fi fizica „mult mai interesantă" dacă bosonul Higgs nu ar fi fost găsit? Stephen Hawking aşa crede. El a făcut această afirmaţie îndrăzneaţă, probabil cu ceva reţinere, la deschiderea unei noi expoziţii din cadrul Science Museum din Londra care sărbătoreşte fizica particulelor.
- Detalii
- Scris de: Andrew Steele, The Conversation
În acest articol foarte special vom afla care este povestea adevărată cu privire la soarta particulelor şi antiparticulelor aflate în situaţia de a înfrunta atracţia gravitaţională a unei găuri negre. Este o poveste despre trădare, fluctuaţii cuantice şi o eventuală evaporare.
- Detalii
- Scris de: Dr. Dave Goldberg