Principiul fundamental al hidrostaticii... Dacă pui apă într-un furtun curbat, apa se deplasează către în sus în a doua parte a furtunului, până la un anumit nivel. Cum e posibil aşa ceva? Ştim, este un lucru pe care-l poţi observa în viaţa de zi cu zi, dar care este explicaţia? Ce face ca apa să urce?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
"Lucrul mecanic" este unul dintre conceptele dificile pentru o minte neantrenată în ale fizicii. În cele două videoclipuri de mai jos o să vedeţi ce înseamnă "lucrul mecanic", explicat într-o manieră simplă şi uşor de înţeles, şi cum se calculează aceasta.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Sistemul de referinţă este un concept fundamental în fizică. Practic fizica nu este de imaginat fără acesta. De ce este aşa o să înţelegeţi după ce urmăriţi videoclipul de mai jos, unde "sistemul de referinţă" este explicat în câteva minute.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Ce este inerţia? Este proprietatea corpurilor de a-şi păstra starea de repaus ori de mişcare. Iată o explicaţie pe înţelesul tuturor, cu câteva exemple din viaţa de zi cu zi.
» Pentru o explicație mai detaliată citiți articolul nostru de fond despre inerție.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
În acest articol este explicată diferenţa dintre viteză şi viteza medie.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
În univers nu există nicio diferenţă între starea de mişcare şi starea de repaus. Adică este imposibil să spui, la modul absolut, dacă un obiect se află în mişcare sau în repaus. Este nevoie de un punct de reper, de un sistem de referinţă. Doar raportat la ceva, mişcarea are sens. Dar în videoclipul de mai jos diferenţa dintre mişcare şi repaus este prezentată clar şi pe înţelesul tuturor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Înţelegerea acestui concept, al densităţii, este utilă nu doar la şcoală, dar şi în viaţa de zi cu zi. De exemplu, poţi înţelege de ce o barcă pluteşte pe apă. Ori, mai mult, de un vapor uriaş, încărcat cu sute de tone de mărfuri, pluteşte şi nu se scufundă. Înţelegerea densităţii explică şi de ce un balon pluteşte, iar un balon cu aer încălzit o ia repede către cer.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Acum, după articolul anterior despre câmpuri de forţă, înţelegem despre clasificarea interacţiunilor cam cât înţelegeau fizicienii în jurul anului 1800. Par să existe trei tipuri fundamental diferite de interacțiuni: gravitaţională, electrică şi magnetică. Multe tipuri de interacţiuni care par, la o privire superficială, să fie distincte, precum capacitatea de a se lipi, interacţiunile chimice ori energia pe care un arcaş o stochează într-un arc - sunt toate acelaşi lucru: manifestări ale interacţiunilor electrice dintre atomi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
În imagine: câmpul magnetic al Pământului, protejând Terra de radiaţia solară
În jurul anului 1900 fizicienii aveau o concepţie mecanicistă a universului. Newton arătase că sistemul solar este o colecţie de obiecte care interacţionează prin forţe care acţionează la distanţă. Pe la finalul secolului al XIX-lea începuseră să se acumuleze dovezi cu privire la existenţa reală a atomilor. Imaginea newtoniană a lumii macroscopice se transfera la nivelul lumii microscopice. Actorii pe scenă erau acum atomii, în locul planetelor, iar forţele erau electrice, nu gravitaţionale - dar părea să fie o variaţiune pe aceeaşi temă.
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Care este diferenţa dintre un bec cu puterea de 100 W şi unul de 200 W? Ambele sunt alimentate la o tensiune de 110 V, deci conform ecuaţiei P = U•I singura explicaţie ar fi că pentru o putere de două ori mai mare, becul de 200 W trebuie să “absoarbă” de două ori mai mult curent.
Prin analogie, un furtun pentru incendii şi altul pentru grădină sunt deservite de pompe care dau aceeaşi presiune (tensiune), dar prin furtunul de incendiu va curge mai multă apă, simplul motiv fiind că acesta este mai gros, prin urmare lasă să treacă mai multă apă. De asemenea, un râu mare şi adânc poate curge în acelaşi sens cu un altul mai mic, dar numărul de litri debitat de primul râu va fi mult mai mare.
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Harta câmpului gravitaţional al Terrei (Potsdam Gravity Potato)
Sateliţii GRACE şi CHAMP au fost folosiţi pentru a crea harta câmpului gravitaţional al Terrei. După cum se poate observa, sunt diferenţe între diversele părţi al suprafeţei terestre. De unde aceste diferenţe? Cauze posibile sunt: distribuţia neuniformă a masei în oceane, continente ori în interiorul Pământului, printre altele.
Ideea acestui articol a venit de la o nemulţumire privind modul clasic în care este vizualizată, de regulă, curbura spaţiu-timpului. Şi propunem o nouă modalitate de vizualizare care, sperăm, este mai intuitivă. Ca să fie clar de la început: ambele variante, cea clasică şi cea propusă aici, sunt, în mod limpede, doar aproximări; nimeni nu ştie să vizualizeze lumea în 4 dimensiuni, spaţiu-timpul. Întrebarea este dacă varianta pe care o propunem este mai utilă în încercarea de a înţelege mişcarea obiectelor în spaţiu-timp.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Teoria relativităţii
Circuitele electrice pot fi folosite pentru transmiterea de semnale, stocarea informației, efectuarea de calcule, dar cel mai comun scop este acela de a manipula energia, cum este cazul alimentării unui bec cu ajutorul unei baterii.
Știm că becurile sunt definite în funcţie de wați, fiind vorba despre numărul de jouli pe secundă transformați în căldură și lumină, dar care este legătura cu fluxul de sarcini măsurat de ampermetru?
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
În articolul de faţă vrem să explicăm, la nivel conceptual, cum funcţionează un circuit electric. Aşadar... cum putem pune la lucru curentul electric? Singura metodă să controlăm sarcina electrică de care am vorbit până acum a fost să încărcăm electric diferite substanțe (de exemplu, prin frecarea unei blăni de o bucată de cauciuc). În imaginea de mai jos (poziția 1) puteți vedea utilizarea acestei tehnici pentru a aprinde un bec. Dar această metodă este nesatisfăcătoare. Adevărat, curentul se va deplasa prin bec, căci electronii se pot mișca prin fire de metal, iar electronii în exces de pe bucata de cauciuc se vor deplasa prin fire grație atracției blănii încărcate pozitiv și respingerii de alți electroni. Problema este că după o fracțiune de secundă blana și cauciucul vor rămâne fără sarcini, deci nu va mai fi niciun curent electric, iar becul se va stinge.
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Dacă mişcarea particulelor încărcate electric reprezintă fenomenul fundamental, cum putem defini o măsură numerică folositoare pentru ea? Putem spune că debitul unui râu este caracterizat de viteza de curgere a apei, dar viteza nu este caracteristică problemelor electrice, deoarece trebuie să cunoaştem sarcina pe care o au particulele care se deplasează şi, în orice caz, nu există niciun aparat capabil să arate viteza de deplasare a particulelor încărcate electric.
- Detalii
- de: Benjamin Crowell
- "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
Unul dintre cele mai contraintuitive aspecte ale universului nostru, şi din acest motiv larg dezbătute şi combătute de către pasionaţii de ştiinţă, este următorul: de ce nu putem călători cu viteze superioare vitezei luminii? Viteze superluminice ar putea permite călătorii în alte galaxii într-un timp rezonabil, de exemplu. Răspunsul cel mai adesea oferit de fizicieni în materiale de popularizare este: pentru că orice corp care se apropie de viteza luminii are nevoie de energie din ce în ce mai mare, iar, la limită, are nevoie de energie infinită pentru a atinge viteza luminii. Pus în context relativist, specialiştii în teoria relativităţii au însă opinii diferite.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Teoria relativităţii
