Când ni s-a cerut să investigăm îndoctrinarea și militarizarea de către Rusia a copiilor care trăiesc în teritoriile ucrainene ocupate de Moscova începând din 2014, aveam o idee generală despre politicile de ocupație ale Kremlinului. Doi dintre noi am crescut în ceea ce erau pe atunci Letonia și Germania de Est, ocupate de Uniunea Sovietică. Eram deja familiarizați cu abordarea sovietică privind „educarea” copiilor.
Dar când am ajuns în Ucraina, ceea ce am descoperit ne-a șocat totuși. Existau numeroase dovezi privind caracterul sistematic și coercitiv al politicilor Federației Ruse, menite să șteargă identitatea copiilor ucraineni aflați sub controlul său.
Investigația noastră a reprezentat cea de-a șasea misiune instituită de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) începând din 2022, pentru a investiga încălcările drepturilor omului legate de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Este cea de-a doua misiune care se concentrează în mod specific asupra copiilor.
Prima dintre aceste două misiuni a analizat transferul lor forțat în Federația Rusă. Sarcina noastră a fost să continuăm activitatea primei misiuni și să evaluăm dacă acțiunile Rusiei în timpul războiului împotriva Ucrainei încalcă normele aplicabile ale dreptului internațional, precum Convențiile de la Geneva și Convenția cu privire la drepturile copilului.
În timpul celor trei săptămâni ale misiunii noastre, am colectat și analizat un volum vast de date. Acestea au inclus rapoarte scrise, comentarii și declarații elaborate de organizații internaționale precum Organizația Națiunilor Unite, OSCE, Consiliul Europei și Uniunea Europeană.
Am colectat, de asemenea, mărturii, atât online, cât și în persoană, de la tineri adulți care, în copilărie, fuseseră supuși îndoctrinării și militarizării în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Am ascultat și profesori care trăiseră o perioadă sub ocupație, înainte de a reuși să fugă în teritoriile controlate de guvernul ucrainean.
În timpul unei vizite la Kiev, am realizat, de asemenea, o serie de interviuri cu reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale ucrainene și ai organizațiilor societății civile.
Raportul nostru, prezentat Consiliului Permanent al OSCE la 9 iulie, oferă uneori detalii tulburătoare și mărturii cutremurătoare ale martorilor.
De exemplu, într-una dintre mărturiile scrise care ne-au fost puse la dispoziție, martorul a explicat cum directorul școlii locale, însoțit de soldați puternic înarmați, a mers din casă în casă pentru a-i interoga pe părinții care nu-și trimiteau copiii la școală și care nu solicitaseră încă pașapoarte rusești. I-a amenințat că vor fi decăzuți din drepturile părintești. Le-a mai spus că, dacă nu vor ceda presiunilor, copiii lor vor fi plasați în instituții de stat. Confruntați cu o asemenea demonstrație a puterii autorităților, părinții au cedat în cele din urmă.
Acest incident, care, potrivit dovezilor colectate de ONU și OSCE, este departe de a reprezenta un caz izolat, ilustrează nivelul de constrângere exercitat nu doar asupra copiilor, ci asupra întregilor familii. De asemenea, arată amploarea colaborării dintre diferitele instituții ale statului în aplicarea acestor politici.
Constrângerea ucrainenilor din teritoriile ocupate să accepte pașapoarte rusești este importantă și în legătură cu ceea ce numim în raportul nostru „circuitul recrutării”. Copiii sunt pregătiți în mod sistematic pentru viitorul serviciu militar. Prin impunerea cetățeniei ruse, băieții devin, de asemenea, eligibili pentru încorporare imediat ce împlinesc 18 ani.
Există deja dovezi clare că aceștia nu efectuează doar serviciul militar obișnuit. Mulți dintre ei sunt trimiși pe linia frontului, unde unii au murit.
Minți tinere
Așadar, cum arată sistemul de îndoctrinare și militarizare și cum funcționează acesta? Folosirea limbii ucrainene este interzisă în școli și obstrucționată în mod semnificativ în viața publică și privată. Copiii ucraineni sunt supuși unei educații bazate pe programa școlară a statului rus. Aceasta implică în prezent un nivel ridicat de falsificare istorică și de îndoctrinare ideologică.
Pentru a oferi un singur exemplu frapant, manualul de istorie pentru clasa a XI-a consacră 29 de pagini așa-numitei „operațiuni militare speciale”. Invazia Ucrainei este prezentată drept un răspuns defensiv la agresiunea occidentală. Versiuni ale acestui manual pentru clasele mai mici, începând cu clasa a V-a, au fost folosite în școlile din teritoriile ocupate încă de la începutul anului școlar 2025–2026.
Amnesty International a evaluat acest manual drept „o încercare flagrantă de îndoctrinare ilegală a elevilor din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia”.
Copiii ucraineni sunt expuși întregului arsenal de tehnici de militarizare utilizate de Rusia. De exemplu, de la începutul anului școlar 2023–2024, disciplina intitulată „Fundamentele securității și apărării patriei” a devenit obligatorie în toate școlile din teritoriile ocupate.
Presa rusă afirmă că aceasta înseamnă „revenirea pregătirii militare inițiale în cadrul lecțiilor de siguranță a vieții”. ONU a stabilit că programa include „170 de ore de pregătire militară privind principalele tipuri de grenade, arme de calibru mic, lansatoare portabile de grenade antitanc și puști cu lunetă”.
Creșterea viitorilor soldați
Lucrurile nu se opresc aici. Organizația patriotică de tineret Mișcarea celor dintâi, creată în decembrie 2022 de Vladimir Putin, a reînviat un joc militar de război din epoca sovietică, introdus și în teritoriile ocupate începând cu anul școlar 2024.
În cadrul activităților militare simulate ale jocului, copiii sunt împărțiți în armate. Ei sunt instruiți să asambleze arme, să opereze drone, să acționeze ca „trupe de asalt” și să parcurgă trasee cu obstacole „militar-tactice”. De asemenea, exersează războiul cibernetic și operațiunile informaționale.
Institutul pentru Studiul Războiului descrie acest joc ca făcând parte din „un ecosistem rusesc mai amplu, care funcționează în întreaga Ucraină ocupată, cu scopul explicit de a-i militariza pe copiii ucraineni, de a-i îndoctrina împotriva identității lor ucrainene și de a-i instrui să lupte pentru armata rusă”.
Rusia nu neagă că face acest lucru. Dimpotrivă, înalți oficiali ruși au justificat în mod public îndoctrinarea și militarizarea copiilor ucraineni. De exemplu, Iana Lantratova, fostă vicepreședintă a Comisiei pentru educație a Dumei de Stat, în prezent comisar al Rusiei pentru drepturile omului, a declarat – referindu-se în mod specific la copiii din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia – că Federația Rusă „trebuie, înainte de toate, să se îngrijească de lucrul cel mai important – copiii noștri. Să-i dezvoltăm și să-i luminăm, să le insuflăm sentimentul Patriei”.
Numai că aceștia nu sunt copii ruși, ci ucraineni. Dovezile pe care le-am colectat pentru raportul nostru nu ne-au lăsat nicio îndoială că politicile rusești de ocupație reprezintă încălcări grave ale dreptului internațional în ceea ce privește îndoctrinarea și militarizarea copiilor ucraineni care trăiesc în teritoriile aflate sub controlul Rusiei.
De exemplu, transformarea ilegală a sistemului de educație din teritoriile ocupate constituie o încălcare clară a articolului 43 din Regulamentul de la Haga și a articolului 50 din cea de-a Patra Convenție de la Geneva.
Aceasta ne-a determinat să cerem tuturor părților să recunoască imediat și în mod efectiv situația dramatică a copiilor ucraineni, precum și nevoia de a le proteja siguranța, identitatea și viața de familie, atât în contextul războiului în curs, cât și în cadrul tuturor negocierilor.
În cuvintele uneia dintre persoanele pe care le-am intervievat la Kiev: „Orice acord pentru încheierea războiului nu poate fi doar despre kilometri”.
Traducere după We investigated Russia’s military indoctrination of Ukrainian children in occupied territories de Stefan Wolff, Professor of International Security, University of Birmingham, Elīna Šteinerte, Visiting fellow, Human Rights Implementation Centre, University of Bristol și Hervé Ascensio, Professor of international law at the Sorbonne Law School, Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne.
