Probabil că problema abandonului școlar este egalată în importanța sa socială doar de rata foarte scăzută a natalității, care condamnă România pe termen lung la scăderea dramatică populației, scăderea economiei și lipsa prosperității pe termen lung. Soluția la îndemână pentru a contrabalansa natalitatea scăzută, „importul” de muncitori din alte țări, va duce la tensiuni sociale, cum am văzut și vedem că este cazul în alte state europene care au primit imigranți în număr mare în ultimii ani.
În România, abandonul școlar nu este un singur moment dramatic, ci, cum e de așteptat, o serie de tragedii succesive: unii copii intră târziu sau incomplet în educația timpurie, alții dispar statistic între cicluri, alții termină gimnaziul, dar nu continuă spre liceu ori învățământul profesional, iar o parte importantă ajunge la liceu fără să treacă de bacalaureat. La facultate, pierderile continuă, mai ales în primul an.
Datele cele mai recente vin din rapoartele Ministerului Educației pentru anul școlar/universitar 2024–2025, din Education at a Glance 2025 al OCDE și din Education and Training Monitor 2025 al Comisiei Europene. Este dificil să creionezi un articol coerent pe baza acestor rapoarte, pentru că rapoartele nu urmăresc aceeași generație de la grădiniță până la diplomă universitară. Unele cifre sunt efective anuale, altele sunt rate de absolvire, iar altele sunt reconstrucții pe cohorte.
Imaginea de ansamblu
În anul școlar 2024/2025, România avea 2,8688 milioane de copii și elevi în învățământul preuniversitar. Dintre aceștia, 35,3 mii erau în antepreșcolar, 513,7 mii în preșcolar, iar 1,5798 milioane în primar și gimnazial. Rata brută de cuprindere de la preșcolar până la superior era de 75,2%, ceea ce arată că sistemul nu reușește să țină în educație toată populația de vârstă școlară și postșcolară.
La nivelul primar și gimnazial, rata anuală a abandonului a fost de 1% în 2023/2024, adică aproximativ 15,9 mii de elevi. Dar această cifră anuală nu spune totul. Când urmărim o cohortă de la intrarea în clasa pregătitoare până la finalul clasei a VIII-a, pierderea cumulată este mult mai mare.
De la intrarea în școală la finalul clasei a VIII-a
Cea mai limpede fotografie de cohortă din raportul ministerului este aceasta: 192.275 de copii au intrat în clasa pregătitoare în anul școlar 2015/2016. Dintre ei, 172.528 au ajuns absolvenți de clasa a VIII-a în 2023/2024. Cu alte cuvinte, 89,7% au terminat gimnaziul, iar 10,3% reprezintă pierdere cumulată. Din această pierdere, ministerul separă repetenția de abandonul propriu-zis: 2,6% repetenție și 7,6% abandon estimat.
Diferența urban-rural este, în fapt, una dintre cele mai importante concluzii ale raportului. În mediul urban, din cohorta 2015/2016, 97,2% au ajuns absolvenți de clasa a VIII-a; în mediul rural, numai 80,3%. Abandonul estimat pe cohortă este de 0,9% în urban și de 16,1% în rural.
Ce se întâmplă cu 100 de copii care încep clasa pregătitoare?
Cohorta 2015/2016 → final clasa a VIII-a în 2023/2024
TOTAL 100 copii ─────────────► 90 termină clasa a VIII-a
URBAN 100 copii ─────────────► 97 termină clasa a VIII-a
RURAL 100 copii ─────────────► 80 termină clasa a VIII-a
Această diagramă arată mai bine decât rata anuală de abandon de ce problema este structurală. Un abandon anual de 1% poate părea mic; acumulat pe nouă ani de școală, el devine o pierdere de aproape o zecime din generație, iar în rural de aproape o cincime.
Tranziția după clasa a VIII-a: liceu sau profesional
În 2024/2025, 96,5% dintre elevii înscriși în clasa a VIII-a cu un an înainte au continuat în învățământul secundar superior: 78,3% spre liceu și 18,3% spre învățământ profesional. Restul, aproximativ 3,5%, nu au continuat imediat într-una dintre aceste rute.
Dacă aplicăm aceste rate la efectivul cohortei ajunse la finalul clasei a VIII-a în 2023/2024 — absolvenți plus repetenți, adică aproximativ 177,6 mii de elevi — rezultă o estimare utilă: circa 139 de mii intră la liceu, circa 32,5 mii intră în profesional, iar aproximativ 6 mii nu continuă imediat în secundar superior. Este un calcul orientativ, pentru că rata de tranziție și tabelul de cohortă nu sunt același indicator, dar el dă ordinul de mărime.
După clasa a VIII-a, unde continuă elevii?
Din aproximativ 177.600 elevi aflați la capătul clasei a VIII-a:
Liceu ~139.100 ██████████████████████████████
Profesional ~32.500 ███████
Nu continuă imediat ~6.200 █
Aici se vede o nuanță importantă: problema nu este doar „abandonul” în sens strict, ci și necontinuarea. Un elev poate să nu apară ca abandon în liceu, pentru simplul motiv că nu a intrat niciodată la liceu.
Liceul: câți intră și câți termină
Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior era de 78,6% în 2024/2025. Separat, rata brută pentru liceu era de 67,8%, iar pentru învățământul profesional de 14,4%.
Rata anuală a abandonului în liceu a fost de 0,8% în 2023/2024. În filiera tehnologică, abandonul a fost mai mare, 1,5%, față de 0,3% în filiera teoretică și 0,4% în filiera vocațională. În învățământul profesional, rata abandonului a fost tot 1,5%.
Dar absolvirea liceului oferă o imagine mai severă decât abandonul anual. În 2023/2024, rata de absolvire a liceului, cu și fără bacalaureat, a fost de 68,6% raportat la populația de 18 ani. Pentru fete, rata a fost de 74,3%; pentru băieți, 63,3%. Rata de absolvire cu bacalaureat a fost de 47,5%.
Tradus în numere, folosind populația de 18 ani din 2024 — 216.826 de persoane — rezultă aproximativ 148,5 mii de absolvenți de liceu și aproximativ 103 mii de absolvenți cu bacalaureat. Acestea sunt estimări obținute prin aplicarea ratelor ministerului la populația de referință.
Bacalaureatul rămâne filtrul major. În sesiunea 2025, au promovat 88.301 candidați, dintre care 80.722 din promoția curentă și 7.579 din promoțiile anterioare. Rata totală de promovare a fost de 77%, iar pentru promoția curentă de 83,1%. În anul precedent, 2024, promovaseră 110.783 de candidați, dintre care 103.497 din promoția curentă.
Facultatea: câți intră și câți termină
Pentru învățământul superior, lucrurile sunt mai greu de exprimat într-o singură cifră de tipul „câți intră la facultate”. Raportul ministerului publică efectivele totale, capacitatea de școlarizare și absolvenții, dar nu oferă în același loc o cifră simplă: „absolvenți de liceu din promoția curentă intrați efectiv în anul I de licență”.
În anul universitar 2024/2025, România avea 568.608 studenți în învățământul superior, dintre care 432.907 la licență. Peste trei sferturi dintre studenții din învățământul superior erau înscriși la programe de licență, iar 88,8% din total studiau în instituții de stat.
Capacitatea de școlarizare pentru anul I la licență era de 205.819 locuri în 2024/2025: 179.032 în instituții de stat și 26.787 în instituții particulare. Aceasta nu înseamnă că 205.819 tineri au intrat efectiv la facultate; este capacitatea aprobată, nu numărul de boboci.
La ieșire, cifra este mai clară. În anul universitar 2023/2024, au fost 87.896 de absolvenți de licență, cu și fără diplomă, iar 85.498 au absolvit cu diplomă.
OCDE arată că, în România, 91% dintre noii intrați în învățământul terțiar aleg programe de licență. Tot OCDE arată însă că numai 62% dintre cei intrați la licență finalizează în durata teoretică a programului, 65% finalizează în durata teoretică plus un an, iar 66% finalizează în durata teoretică plus trei ani. După primul an de licență, rata de abandon este de 21%, peste media OCDE de 13%.
Câți studenți obțin o licență
100 intră la licență
│
├─ 79 rămân după primul an
│
├─ 62 termină în durata teoretică a programului
│
└─ 66 termină în durata teoretică + cel mult 3 ani
În datele ministerului se vede aceeași vulnerabilitate. În 2023/2024, la licență erau 414,9 mii de studenți la început de an universitar; la final au rămas 377,5 mii. Rata de promovare a fost de 87,5%, iar pierderea prin abandon în cursul anului a fost de 9%.
Tabel sintetic: traseul educațional, în cifre
| Etapă | Cifra-cheie | Ce înseamnă |
|---|---|---|
| Total preuniversitar, 2024/2025 | 2.868.800 | copii/elevi în sistem |
| Antepreșcolar | 35.300 | copii în creșe și servicii similare |
| Preșcolar | 513.700 | copii la grădiniță |
| Primar + gimnazial | 1.579.800 | elevi în clasele pregătitoare–VIII |
| Cohorta intrată în clasa pregătitoare în 2015/2016 | 192.275 | bază de cohortă urmărită de minister |
| Absolvenți de clasa a VIII-a în 2023/2024 din acea cohortă | 172.528 | 89,7% din cohortă |
| Intrare estimată la liceu după clasa a VIII-a | ~139.100 | calcul din rata de tranziție de 78,3% |
| Intrare estimată în profesional | ~32.500 | calcul din rata de tranziție de 18,3% |
| Rată absolvire liceu, 2023/2024 | 68,6% | raportată la populația de 18 ani |
| Rată absolvire liceu cu bacalaureat | 47,5% | raportată la populația de 18 ani |
| Studenți la licență, 2024/2025 | 432.907 | efectiv total, nu doar anul I |
| Absolvenți de licență, 2023/2024 | 87.896 | cu și fără diplomă |
| Absolvenți de licență cu diplomă | 85.498 | diplomă obținută |
Cifrele din tabel combină efective anuale, rate și calcule aproximative, tocmai pentru că România nu publică, într-un singur traseu statistic, o cohortă urmărită de la clasa pregătitoare până la diplomă universitară.
România în comparație europeană
Comisia Europeană notează că România avea în 2024 cea mai ridicată rată a părăsirii timpurii a școlii din Uniunea Europeană: 16,8%, față de media UE de 9,4%. Diferența teritorială este uriașă: 26,3% în rural, 15,3% în orașe mici și suburbii și numai 3,3% în orașele mari.
OCDE confirmă, din alt unghi, aceeași problemă. În România, 16% dintre copiii de 6–14 ani nu erau înscriși în educație, față de media OCDE de 2%. Pentru grupa 15–19 ani, proporția celor neînscriși era de 32%, față de media OCDE de 16%.
La nivelul tinerilor adulți, România are și o problemă de participare universitară. Ponderea persoanelor de 25–34 de ani cu studii superioare era de 23,2% în 2024, față de media UE de 44,1%.
Unde se rupe, de fapt, traseul?
Prima ruptură apare înainte de școală. Educația timpurie nu cuprinde încă suficienți copii, iar diferența rural-urban se vede încă din preșcolar: rata brută de cuprindere în preșcolar era de 86,3% la nivel național, dar 98,4% în urban și 74% în rural. Ministerul indică factori precum distanța până la grădiniță, dificultățile socio-economice și opțiunile culturale ale familiilor.
A doua ruptură se acumulează în primar și gimnazial. Rata anuală de abandon pare mică, dar pe cohortă duce la pierderi importante, mai ales în rural. Cu alte cuvinte, nu o singură clasă „pierde” elevii, ci întregul parcurs obligatoriu îi pierde treptat.
A treia ruptură este tranziția de după clasa a VIII-a. Chiar dacă rata de continuare este mare, acei aproximativ 3–4% care nu intră imediat în liceu sau profesional reprezintă copii aflați exact la vârsta la care riscul de ieșire definitivă din educație crește.
A patra ruptură este bacalaureatul. Mulți elevi ajung la liceu, dar nu toți ajung să îl absolve cu bacalaureat. Iar fără bacalaureat, accesul la facultate este, în mod normal, blocat.
A cincea ruptură apare în primul an de facultate. OCDE indică un abandon de 21% după primul an de licență, iar datele ministerului arată o pierdere anuală de 9% la nivelul întregii licențe. Așadar, selecția nu se termină la admitere; ea continuă puternic după intrarea în universitate.
Concluzie
Dacă urmărim doar abandonul anual, România pare să piardă puțini elevi în fiecare an. Dacă urmărim însă traseul educațional, imaginea se schimbă.
Dintr-o cohortă de 192.275 de copii care au început clasa pregătitoare în 2015/2016, 172.528 au terminat clasa a VIII-a în 2023/2024. După aceea, aproximativ 139 de mii intră la liceu, iar aproximativ 32,5 mii merg spre profesional. La finalul liceului, rata de absolvire este de 68,6%, iar cea cu bacalaureat de 47,5%. În universități, România are peste 432 de mii de studenți la licență, dar doar aproximativ 66% dintre noii intrați finalizează licența în durata teoretică plus cel mult trei ani.
La rigoare, problema nu este doar abandonul școlar, ci pierdere educațională cumulată: necuprindere timpurie, abandon în rural, necontinuare după gimnaziu, liceu fără bacalaureat și abandon universitar. Iar firul roșu al tuturor acestor pierderi este inegalitatea: copilul din rural are, statistic, un drum mult mai fragil prin școală decât copilul din urban.
