Broască ţestoasăBroaştele ţestoase pot ajunge la recorduri de longevitate pe care noi, oamenii, le putem doar visa. Care este însă secretul acestei longevităţi? Şi care sunt recordurile de durată a vieţii din lumea broaştelor ţestoase? Detalii, în cele ce urmează.

 

 

 

 

Pentru broaştele ţestoase vârsta de 100 de ani, vârsta la care puţini dintre noi vor ajunge, este încă o vârstă a tinereţii. Echivalentul la circa 30-40 de ani pentru noi.

Broasca ţestoasă care a trăit un număr de ani record, cu o vârstă confirmată oficial, era o ţestoasă gigant (Dipsochelys dussumieri) de Aldabra, Seychelles, pe nume Adwaita. Adwaita a trăit până la incredibila vârsta de 255 de ani. S-a născut în 1750 şi, după ce a aparţinut pentru o perioadă lui Robert Clive, şi-a continuat viaţa la grădina zoologică din Alipore, India, până în  2006.

 

Broască ţestoasă
Broască ţestoasă
credit: sublimebudd.deviantart.com



Un alt caz faimos, chiar dacă neconfirmat oficial, este cel al ţestoasei Harriett, din Galapagos, care a fost adusă în Anglia de către faimosul Charles Darwin la reîntoarcerea din călătoria sa în jurul lumii la bordul lui Beagle şi care a trăit până la 175 de ani.


Care este secretul acestor creaturi?

Explicaţia este legată de faptul că aceste animale au perioade lungi de hibernare, de inactivitate, până la 6 luni pe an; ceea ce face ca vârsta lor „fiziologică” să fie de fapt mai mică decât cea, să zicem, calendaristică. În plus, faptul ca ţestoasele nu se mişcă rapid, reduce consumul de energie.

Oamenii de ştiinţă  sunt convinşi că un metabolism accelerat duce la o îmbătrânire rapidă, în timp ce un metabolism foarte lent – ca cel din timpul hibernării – poate menţine organismul tânăr. Ar fi acesta unul dintre motivele pentru care, cel puţin de la o vârstă în sus, este indicat chiar şi pentru noi, oamenii, să mâncăm puţin: reducerea metabolismului ar putea să ne prelungească viaţa.

Nu ar fi exclus ca şi alte specii animale să aibă o durată de viaţă record. Un exemplu în acest sens este balena din Groenlanda (Balaena mysticetus): au fost descoperite recent câteva exemplare din acest tip de balenă care aveau vârfuri de harpioane din secolul al XIX-lea în corp; ceea ce ar însemna că aceste exemplare ar fi trăit până către 200 de ani!

Adevăraţii matusalemi nu sunt însă în lumea vertebratelor. Un exemplu în acest  sens este scoica oceanică (Arctica islandica) care poate ajunge şi la 400 de ani.

 

 

Puteţi discuta subiectul pe FORUM Puteţi pune întrebări pe secţiunea QA

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro