Neutrini superluminiciCercetătorii din cadrul proiectului OPERA susţin că au descoperit particule, faimoşii neutrini miuonici, care călătoresc mai rapid decât lumina. Această ştire a făcut deja multă senzaţie. Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt însă sceptici cu privire la validitatea rezultatelor.

 

 

 

Ba unii chiar demonstrează imposibilitatea unor astfel de particule, deoarece, susţin ei, aceşti neutrini ar fi pierdut energie în drumul de la Geneva la Gran Sasso şi cum acesta nu este cazul, rezultatele obţinute în cadrul proiectului OPERA sunt greşite.

Grupul de cercetători care lucrează în cadrul proiectului OPERA, care măsoară particule numite neutrini miuonici, emise la CERN - Geneva şi care, după ce călătoresc circa 730 km sub Pământ ajung la laboratorul subteran italian de la Gran Sasso, LNGS-INFN, susţin că au măsurat o viteză corespunzătoare acestor neutrinilor mai mare ca cea a luminii în vid. Neutrinii ar fi ajuns cu circa 60 ns (1 ns reprezintă a miliarda parte dintr-o secundă) de la Geneva la Gran Sasso mai repede decât ar fi ajuns lumina. Eroarea măsurătorii este de circa 10 ns, deci nu poate explica diferenţa de 60 ns.


Cercetătorii din cadrul colaborării OPERA nu exclud totuşi posibilitatea unor erori de natură sistematică în analiza datelor şi invită pe toată lumea să nu tragă concluzii grăbite. Dacă va fi confirmat, acest rezultat va avea implicaţii de nebănuit - se vorbeşte despre cauzalitate, extra-dimensiuni şi alte variante extravagante.

 



Fizicieni de frunte cred că cercetătorii din cadrul proiectului OPERA au făcut erori în cadrul experimentului

Totuşi, mulţi oameni de ştiinţă sunt sceptici – ba mai mult, demonstrează imposibilitatea existenţei unor astfel de neutrini. Este şi cazul unui articol publicat recent (vezi linkul la finalul articolului), scris de doi eminenţi oameni de ştiinţă, Andrew Cohen şi Seldon Glashow de la Boston University, ultimul fiind laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1979. În acest articol se demonstrează că dacă ar exista neutrini cu viteze mai mari ca cea a luminii, aceştia ar fi pierdut mare parte din energie pe drum...


De remarcat că cei doi nu susţin imposibilitatea existenţei neutrinilor cu viteze mai mari că a luminii – susţin doar că ar fi imposibil ca aceştia să fie cei văzuţi de OPERA!

Ce s-ar întâmpla, conform celor doi oameni de ştiinţă, cu aceşti neutrini cu viteze superioare celei a luminii? Practic, aceştia ar radia energie printr-un proces numit bremsstrahlung, prin care are loc o emisie de perechi de electroni şi pozitroni din partea neutrinilor. În urma pierderii de energie, neutrinii ar fi trebuit să ajungă la OPERA cu energii mai mici decât cea pe care au avut-o la Geneva.

Faptul că nu pare să fie aceasta situaţia, deoarece OPERA susţine că neutrinii măsuraţi aveau toţi energii asemănătoare cu cei cu care au fost emişi la Geneva, ar duce la concluzia că aceşti neutrini nu pot avea viteze mai mari ca a luminii, deci măsurătoarea ar fi greşită; în concluzie Cohen şi Glashow refuză rezultatul raportat de OPERA.

În viitor, alte experimente (la Gras Sasso, în SUA şi în Japonia) vor studia aceşti neutrini – şi vor confirma sau nu rezultatul găsit de OPERA. Desigur, în ciuda teoriei lui Cohen şi Glashow, dacă în viitor se va stabili că neutrinii călătoresc într-adevăr cu viteze mai mari ca cea a luminii, o parte din fizică, inclusiv cea din articolul de care v-am vorbit, va trebui rescrisă.

Pentru cine vrea mai multe informaţii, recomandăm articolul original (în engleza): http://arxiv.org/PS_cache/arxiv/pdf/1109/1109.6562v1.pdf

 

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro