Anul 2020 este an bisect. La 4 ani avem ani bisecți, ceea ce înseamnă că luna februarie va avea 29 de zile, în loc de 28, cum are în anii precedenți. Dar ce este nevoie de anii bisecți? Iată mai jos o explicație grafică sugestivă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Imediat după Big Bang ar fi urmat o perioadă de expansiune extrem de rapidă a universului – denumită inflaţie cosmică, dar şi o tranziţie de fază care ar fi generat unde gravitaţionale care ar putea fi măsurate în următorii ani şi ne-ar ajuta să înţelegem cum de materia a devenit dominantă în univers, în defavoarea antimateriei, dezlegând şi o parte din misterele neutrinilor.
Cum de materia a supravieţuit antimateriei formând galaxii, stele, planete şi… oameni? Întrebarea este una dintre cele mai importante şi un răspuns clar încă nu a fost dat de oamenii de ştiinţă. Imediat după Big Bang numărul de particule şi cel al antiparticulelor (antimaterie) era la fel de mare – ceea ce ar însemna că materia şi antimateria s-ar fi anihilat, lăsând în urma radiaţie. Noi nu am exista! Nimic din ceea ce vedem în univers nu ar putea exista. Şi totuşi, universul pe care-l vedem conţine miliarde de galaxii formate din materie în timp ce antimateria a dispărut!
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
După circa 20 de ani de proiectare, șase ani de construcție și mai mult de un an de testare, Solar Orbiter al ASE (Agenția Spațială Europeană) este pregătit pentru lansare (9 februarie, Cape Canaveral, Florida), folosindu-se de o rachetă spațială Atlas 5. Realizat de Airbus în Marea Britanie, inginerii au avut sarcina dificilă în a proiecta o misiune care să obțină informații de detaliu despre Soare, inclusiv imagini de la (relativ) mică distanță.
Sonda spațială dispune de o serie de noi tehnologii cheie care au fost create special pentru această misiune către Soare. De exemplu, a fost proiectat și realizat un scut termic care va oferi protecție pentru echipamente la temperaturi de peste 500 de grade Celsius. Are 1.800 kg și o anvergură (distanța dintre extremitățile aripilor) de 18 m. Are de parcurs o distanță de 42 de milioane de kilometri (distanța Terra - Soare).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Celule sanguine văzute la un microscop electronic cu baleiaj. De la stânga la dreapta: o eritrocită, o trombocită și o leucocită. credit: wikipedia.org
În orice moment, miliarde de celule călătoresc prin vasele de sânge, uneori înconjurând corpul în doar un minut. Fiecare dintre aceste celule își are originile în oasele tale. Oasele par solide, dar în interior sunt destul de poroase. Vase de sânge mai mari și mai mici intră prin aceste găuri.
În interiorul majorității oaselor mari ale scheletului tău se află un miez gol umplut cu măduvă osoasă. Măduva conține grăsime și alte țesuturi, dar elementele sale esențiale sunt celulele stem care produc celule sanguine. Aceste celule stem se divid în mod constant. Ele se pot diferenția în globule roșii, globule albe și trombocite și trimit sute de miliarde de celule în circuitul sanguin în fiecare zi, prin intermediul micilor vase capilare din măduvă. Apoi ajung în vase de sânge mai mari și ies din os.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cazuri de infecție cu noul coronavirus (20.02.2020)
Noul coronavirus descoperit întâi în regiunea Wuhan, China, care a făcut înconjurul planetei în ultimele zile, prin intermediul știrilor, a forțat Organizația Mondială a Sănătății să declare „urgență publică internațională”. Virusul are o rată de deces de circa 3%, pe baza cazurilor cunoscute. Din cele 11.300 de cazuri identificate și raportate de autorități, au murit 259 de persoane, toate din China. Sunt estimări ale unor cercetători occidentali conform cărora doar în China, în realitate, numărul celor infectați ar fi de circa 25 de mii. Este umanitatea în fața unui dezastru ori îngrijorarea din știri depășește cu mult realitatea din teren?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Jeturi de particule de gheaţă şi gaze expulzate prin aşa numitele tiger stripes de pe Enceladus. Image credit: NASA/JPL/SSI
Instrumentele de la bordul sondei Cassini au analizat compoziţia chimică a materiei conţinute de gheizerul de de Enceladus, unul dintre sateliţii planetei Saturn, prin care a trecut în 2015, ajungând la concluzia că în oceanul subteran al acestui satelit ar putea exista condiţii favorabile existenţei vieţii.
Posibila existenţă a vieţii în univers, în afara planetei noastre, este unul dintre cele mai fascinante subiecte de studiu actuale. Există alte planete pe care vieţuitoare mai mult sau mai puţin asemănătoare nouă să fi luat naştere? În sistemul nostru solar viaţa este căutată atât pe planeta Marte, cât şi pe sateliţii planetelor precum Saturn, unde ar putea exista bacterii sau forme primitive de viaţă care rezista în condiţii extreme.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Unde gravitaționale generate de coliziunea a două găuri negre (reprezentare grafică)
Undele gravitaţionale ne-ar putea ajuta să înţelegem mai bine găurile negre, și anume dacă acestea au un orizont al evenimentelor de nepătruns sau, pe fondul efectelor cuantice, situaţia ar fi mult mai complicată, aşa cum credea Hawking, care a propus ipoteza radiației Hawking.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Detectorul Super-Kamiokande, parte din proiectul de cercetare T2K
În univers există doar materie, formată din particule. Antimateria a dispărut cumva, însă nu se ştie cum. Neutrinii, cele mai fascinante particule ale modelului standard al fizicii particulelor elementare, ar putea explica misterul dispariţiei antimateriei din univers; acestea ar fi indiciile rezultatelor obţinute în cadrul proiectului de cercetare T2K efectuat în Japonia, care însă trebuie confirmate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Evoluţia Universului
Nu este uluitor că putem spune, cu o certitudine rezonabilă, ce s-a întâmplat acum miliarde de ani în trecutul universului nostru? Cu atât mai uimitor este că avem o idee și despre cum a început universul, printr-un fenomen denumit Big Bang. Deși subiectul este de mult în cultura populară, o serie de concepții greșite există, unele pentru că nu au ținut pasul cu evoluția teoriei, altele care au pornit greșit și au rămas ca atare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
O planetă asemănătoare Terrei a fost descoperită la o distanţă de circa 1.300 de ani-lumină de noi în datele obţinute cu sonda americană Tess, cu ajutorul unui elev. Tess are la activ alte descoperiri de exoplanete, unele dintre acestea fiind, cel puţin în principiu, posibil să fie locuite de extratereştri.
După ce în octombrie 2018 a doua misiune Kepler (K2) a fost finalizată, căutarea de planete în afara sistemului solar, aşa-numitele exoplanete, se efectuează cu telescopul spaţial Tess (NASA). Cu toate că misiunea Tess este doar la început - au fost deja descoperite 37 de exoplanete, câteva dintre acestea fiind extrem de interesante, întrucât ar putea fi vieţuite.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Istoria universului. credit: NASA / CXC / M. Weiss
Altfel spus, întrebarea este: chiar se conservă energia în universul nostru, unul dominat de energie întunecată? Pentru că unul dintre lucrurile pe care le învățăm în școală este că energia se transformă, dar nu se pierde, deci se conservă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Dacă un fluture bate din aripi în China astăzi, poate provoca o tornadă în America săptămâna viitoare. Cei mai mulți dintre voi sunt familiarizați cu acest „efect al fluturelui” care este folosit frecvent pentru a ilustra un comportament tipic al sistemelor haotice: chiar și cele mai mici perturbări pot evolua și pot avea consecințe importante într-o stare ulterioară a sistemului.
Numele de „efect al fluturelui” a fost popularizat de James Gleick în cartea sa din 1987 „Haosul” și este de obicei atribuit meteorologului Edward Lorenz. Însă am aflat recent că acest lucru nu a fost ceea ce Lorenz a vrut să spună de fapt prin „efectul fluturelui”. Am aflat acest lucru dintr-o lucrare de Tim Palmer, Andreas Döring și Gregory Seregin numită „The Real Butterfly Effect” și asta m-a determinat să caut documentul original al lui Lorenz din 1969.
- Detalii
- de: Sabine Hossenfelder
- Blogurile Scientia
În acest articol vă prezentăm o selecţie de videoclipuri publicate pe YouTube în care domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor este explicat, pas cu pas, cu ajutorul unei grafici de calitate. Informaţiile furnizate sunt utile atât iubitorilor de tehnologic, cât şi celor care profesează în domeniu.
Iată ce conţine seria de videoclipuri:
· 1. Cum funcţionează telefonul mobil?
· 2. Cum funcţionează Internetul?
· 3. Cum funcţionează cablurile de fibră optică?
· 4. Cum funcţionează o antenă?
· 5. Cum funcţionează radiaţia electromagnetică?
· 6. Cum funcţionează spectrul de frecvenţe
· 7. Cum funcţionează modularea de frecvenţă
· 8. Cum funcţionează rutarea datelor
· 9. Cum funcţionează criptarea şi decriptarea datelor
· 10. Cum funcţionează sateliţii?
· 11. Cum funcţionează sateliţii de televiziune
· 12. Cum funcţionează GPS-ul?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Un nou record în tehnologia cuantică a fost realizat de către o echipă de cercetători de la Universitatea din Bristol şi de la Universitatea Tehnică din Danemarca, care a reuşit pentru prima dată să teleporteze informaţie cuantică între două procesoare separate, neconectate din punct de vedere fizic.
Tehnologiile care folosesc proprietăţile fascinante şi bizare ale mecanicii cuantice au cunoscut progrese remarcabile în ultimii ani. Aceste tehnologii, de la calculatoarele cuantice la comunicarea cuantică, vor schimba modul în care comunicăm şi vor amplifica foarte mult capacitatea de calcul. Fenomene cuantice precum superpoziția cuantică şi inseparabilitatea cuantică stau la baza acestor noi tehnologii, la care se lucrează în diverse laboratoare în lumea întreagă, implicând sisteme fizice extrem de diferite între ele: de la sisteme de ioni, la sisteme care folosesc optica cuantică și circuite superconductoare.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În aprilie 2020 se vor împlini 12 ani de când am scris primul articol pe Scientia (Cum funcționează spectrul electromagnetic). În toată această perioadă am publicat circa 7.700 de articole. În 2019 am publicat 435 de articole și am avut o audiență de circa 2,5 milioane de utilizatori unici. Iată cele mai citite 20 articole, publicate în anul 2019 pe scientia.ro. Plus o serie de articole ce credem că merită citite.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
