1. „Ai șase cai și vrei să vezi care aleargă mai repede. Care este cea mai bună metodă pentru a stabili asta?”
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
De ce există experiențe conștiente? De ce anumite procese fizice din creier și corp dau naștere la experiențe subiective?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În 2025 se vor împlini 17 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.300 de articole, peste 300 în 2024. În 2023 am publicat o carte, exclusiv online, disponibilă gratuit.
Iată cele mai bune articole publicate în anul 2024 pe scientia.ro.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Gaură neagră - reprezentare artistică
Paradoxul informației găurilor negre reprezintă o problemă fundamentală în fizica modernă, care a stârnit controverse și discuții intense de-a lungul mai multor decenii. Cercetări recente sugerează că o posibilă soluție ar putea veni dintr-o caracteristică fundamentală a fizicii cuantice: corelațiile dintre particule și structura spațiului și a timpului, care ar putea să elimine această problemă, lăsând urme în undele gravitaționale.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Demielinizare produsă de scleroza multiplă. Țesutul colorat cu CD68 evidenţiază mai multe macrofage în zona leziunii.
Scara original 1:100.
Sursa: Marvin 101/Wikipedia
Tratamentul pacienților cu scleroză multiplă [SM] este unul complex, medicamentele utilizate având diferite mecanisme, forme de administrare variate, intervale de administrare scurte sau lungi și, bineînțeles, efecte secundare care aparțin unei anumite clase de medicamente.
Medicamentele disponibile în 2024 și care vor continuă să fie utilizate și în 2025 sunt rezumate la sfârșitul articolului, precizând mecanismul de acțiune, modul de administrare, efectele secundare și compatibilitatea cu sarcina și alăptarea.
- Detalii
- de: Sergiu Vîjială
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
În 2019 papa Francisc a vizitat România. Ulterior un bust al acestuia a fost amplasat lângă Parcul Cișmigiu.
Observați inscripția de sub bustul papei Francisc: „PAPA FRANCISCVS IN DACOROMANIA”. De ce „Dacoromania” și nu România?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Una dintre ideile năstrușnice auzite recent, în contextul campaniei electorale, a fost aceea că apa are memorie și conține informație, nu este doar H20. Sună a pseudoștiință și este pseudoștiință, dar interesant este că cel care a venit cu această idee este un om de știință, Jacques Benveniste.
Pe scurt, ideea controversată încă de la început este aceea că apa ar avea „memorie” – capacitatea de a păstra informații despre substanțele cu care a intrat în contact, chiar și atunci când aceste substanțe nu mai sunt prezente. Dar această „descoperire” a ajuns în paginile unei prestigioase reviste de știință, fiind explorată inclusiv de Departamentul Apărării din SUA...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Concept pentru proiectul de transport „hyperloop”
Pe 12 noiembrie, președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că îl va numi pe Elon Musk, cel mai bogat om din lume, să conducă un nou Departament al Eficienței Guvernamentale, alături de miliardarul și fostul candidat la președinție Vivek Ramaswamy. Noul departament va avea sarcina de a reduce birocrația guvernamentală, de a limita cheltuielile publice și de a reduce reglementările.
Musk a fost un susținător vocal al campaniei lui Trump, care a inclus și „cadouri” financiare potențial ilegale oferite alegătorilor. Deși implicarea directă a lui Musk în politica electorală este o noutate, încercările companiilor tehnologice și ale liderilor acestora de a remodela politica publică și guvernarea au o istorie îndelungată, de la transport și locuințe până la planificarea urbană.
- Detalii
- de: Hallam Stevens
- Blogul Scientia
Credit: Oliver Diekmann, TU Wien
Neutronii sunt particule care fac parte din compunerea atomilor, iar existența lor este esențială pentru stabilitatea nucleelor atomice. În interiorul unui nucleu neutronii pot rămâne stabili pentru perioade nedefinite, dar atunci când sunt liberi, adică nu sunt parte dintr-un nucleu atomic, durata lor de viață se schimbă drastic: în medie, un neutron liber „supraviețuiește” aproximativ 15 minute, înainte de a se dezintegra într-un proton, un electron și un antineutrino.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În ianuarie 2014, cunoscutul intelectual american Noam Chomsky a susținut o prelegere la Fundația pentru Știință și Credință (STOQ), Vatican, în care a vorbit despre evoluția cunoașterii științifice și modul în care aceasta indică spre limite ale cunoașterii umane. Mai jos puteți lectura traducerea acestei prelegeri.
Una dintre cele mai profunde intuiții despre limbaj și minte, cred eu, a fost recunoașterea de către Descartes a ceea ce am putea numi „aspectul creativ al utilizării limbajului”: utilizarea obișnuită a limbajului este, de regulă, inovatoare fără limite, adecvată circumstanțelor, dar nu cauzată de acestea – o distincție crucială – și poate genera gânduri în alții, pe care aceștia își dau seama că le-ar fi putut exprima și ei.
Având în vedere relația intimă dintre limbaj și gândire, acestea sunt, de asemenea, proprietăți ale gândirii umane. Această intuiție stă la baza teoriei științifice a minții și corpului formulată de Descartes. Nu există motive întemeiate să-i contestăm validitatea, atât cât știu eu.
- Detalii
- de: Noam Chomsky
- Blogul Scientia
În articolul său de referință din 1972, „More is Different” („Mai mult este diferit”), Philip W. Anderson a stabilit „complexitatea” ca un subiect fundamental de cercetare. Acesta a evidențiat limitele profunde ale abordărilor reducționiste în înțelegerea complexității naturii și a deschis noi direcții de investigare care, printre altele, au dus la dezvoltarea biologiei sistemelor. Mai jos este traducerea articolului menționat:
Ipoteza reducționistă poate fi încă subiect de controversă între filozofi, dar printre majoritatea covârșitoare a oamenilor de știință activi cred că este acceptată fără rezerve. Se presupune că funcționarea minților și corpurilor noastre, precum și a întregii materii vii sau inerte despre care avem cunoștințe detaliate - este controlată de același set de legi fundamentale, pe care, cu excepția anumitor condiții extreme, considerăm că le cunoaștem destul de bine.
- Detalii
- de: P.W. Anderson
- Blogul Scientia
„Considerăm de la sine înțeles că cel mai bun lucru în viață, scopul suprem, este să-ți găsești un loc de muncă. Dacă vorbești cu un tânăr și vrea un sfat, îi spui să se asigure că atunci când e la școală își dezvoltă capacitatea de a-și găsi un loc de muncă la absolvire.
Ei bine, Galileo se întreba dacă ar trebui să credem ideile despre lume care spun că obiectele cad pentru că pământul este locul lor natural. Ar trebui să acceptăm asta sau să o respingem și să o analizăm?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În Uniunea Europeană (UE), numărul de ani de viață sănătoasă în 2022 a fost de 62,8 ani pentru femei și 62,4 ani pentru bărbați. Aceasta a reprezentat aproximativ trei sferturi (75,4%) și patru cincimi (80,1%) din speranța totală de viață pentru femei și, respectiv, bărbați. Malta a ieșit pe primul loc în ceea ce privește îmbătrânirea sănătoasă, dar cele mai bune și cele mai rele țări sunt diferite pentru bărbați și femei.
În ceea ce privește o viață lungă și sănătoasă, Malta este cea mai bună țară din Uniunea Europeană, conform noilor date ale Eurostat, publicate recent.
Având în vedere că europenii trăiesc mai mult ca niciodată și că populația îmbătrânește rapid, calitatea vieții la bătrânețe reprezintă o preocupare majoră pentru specialiștii din sănătate, informează 360medical.ro.
- Detalii
- de: Beatrice Popa
- Blogul Scientia
Am fost cu toții în situația asta – prinși afară fără o umbrelă în timp ce începe să plouă. Fie că este o ploaie ușoară sau o ploaie torențială, instinctul ne spune că alergatul va minimiza cantitate de apă care ajunge pe noi. Dar este oare adevărat? Să aruncăm o privire științifică asupra acestei probleme.
- Detalii
- de: Jacques Treiner
- Blogul Scientia
Speranța că se va identifica o soluție magică pentru prelungirea vieții nu a apărut, desigur, cu Bryan Johnson. Și Iosif Vissarionovici Stalin, crudul dictator sovietic, cu toate obiceiurile lui nocive (fumatul și consumul de alcool), a sperat că va găsi știința ceva care să-i permită să trăiască mult. Recent, și Vladimir Putin, ajuns la 71 de ani, a arătat că este interesat de soluții pentru a-și extinde durata de viață.
În 1934, medicul de origine ucraineană Alexandr Bogomoleț a venit cu un plan pentru creșterea duratei de viață la om, atrăgând atenția lui Stalin.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
