În perioada 7-28 noiembrie se va desfăşura campionatul mondial de şah între actualul deţinător al titlului, norvegianul Magnus Carlsen, şi fostul campion mondial, indianul Viswanathan Anand. Anul trecut Carlsen a obţinut titlul de cel mai bun şahist al lumii, câştigând împotriva aceluiaşi Anand.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ce se întâmplă după ce murim? Se termină totul sau există un fel de viaţă după moarte? Dintotdeauna această întrebare a suscitat un interes profund şi dezbateri aprinse. Un studiu recent, efectuat asupra pacienţilor care au fost declaraţi morţi din punct de vedere clinic pe o durată de câteva minute, însă s-au reîntors la viaţă, arată cum parte dintre aceştia ar fi rămas conştienţi pe durata „morţii clinice”. Cum era de aşteptat, rezultatele studiului sunt intens dezbătute, suscitând pe de o parte un viu interes, pe de alta scepticism profund. Să vedem deci despre ce este vorba.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Elena Serova este prima rusoaică ce a ajuns la bordul staţiei spaţiale internaţionale (ISS) unde va realiza o serie de experimente ştiinţifice şi va efectua operaţiuni de întreţinere a aparaturii de bord. Misiunea Elenei va dura 6 luni; în noiembrie 2014 este prevăzută sosirea la bordul ISS a unui nou echipaj, din care face parte o italiancă.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Virusul JC sau virusul John Cunningham (JCV) este un tip de polyomavirus uman (cunoscut în trecut sub denumirea de papovavirus), un virus ubicuitar patogen uman care, la prima infecţie, este adesea fără simptom clinic. 85% din populaţia adultă a lumii deţine anticorpi împotriva virusului JC, ceea ce ar putea explica o expunere în trecut sau o infecţie potenţial latentă [1]. Există însă câteva categorii aparte de oameni la care infecţia cu virusul JC poate deveni fatală.
- Detalii
- de: Sergiu Vijiala
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Posibila existenţă a vieţii în afara planetei noastre este un subiect fascinant, atât pentru oamenii de ştiinţă, cât şi pentru cei care se ocupă de cu totul altceva decât cu ştiinţa. Căutam semne de viaţă pe planeta Marte, dar şi în alte locuri, cum ar fi planetele îndepărtate, cele din afara sistemului solar, sau pe asteroizii şi cometele care trec prin apropierea noastră.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Boala Parkinson este puternic asociată cu degenerarea centrului de mişcare al creierului. În ultimul deceniu întrebarea cu privire la locul în care boala porneşte a condus cercetătorii într-o zonă diferită a anatomiei umane. În 2003, neuropatologul german Heiko BRaak a prezentat o teorie potrivit căreia boala ar începe la nivelul tubului digestiv şi s-ar extinde apoi la creier.
- Detalii
- de: MedicalXpress
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Experimentul AMS, situat la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, a măsurat un exces de antimaterie, mai exact pozitroni, provenind din spaţiu. Care să fie cauza acestui exces? Una dintre ipoteze este legată de materia întunecată. Pozitronii ar putea proveni din anihilarea particulelor şi antiparticulelor de materie întunecată. Explicaţia însă ar putea să fie mai simplă, una oarecum banală.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Cercetătorii de la John Hopkins au demonstrat o puternică legătură între consumul de tutun sau expunerea la acesta şi infecţia cu papillomavirusul uman de tip 16 (HPV16), virusul transmis pe cale sexuală responsabil de cancere bucale şi orofaringiene la nivel mondial. Numărul unor astfel de cancere a crescut cu 225% în Statele Unite ale Americii în ultimele două decenii.
- Detalii
- de: MedicalXpress
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Există mai multe tipuri de calculi urinari (pietre) care dau naştere unei crize nefretice (criza dureroasă generată de migrarea unui calcul pe traiectul urinar) şi unei litiaze renale (pietre la rinichi). Calculii renali sunt depozite minerale cristaline ce se formează în rinichi. Alături de concentraţia crescută de ioni în urină, scăderea volumului şi pH-ului urinei, precum şi reducerea nivelului substanţelor care inhibă în mod natural formarea calculilor (citrat, magneziu, mucoproteinele Tamm-Horsfall, bikunin) reprezintă factori favorizanţi pentru dezvoltarea urolitiazei.
- Detalii
- de: Sergiu Vijiala
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
O simplă doză de antidepresiv este suficientă pentru a produce schimbări dramatice la nivelul arhitecturii funcţionale a creierului uman. Scanări cerebrale realizate pe oameni înainte şi după ce au primit o doză acută dintr-un SSRI comun (inhibitor selectiv al recaptării serotoninei) au scos la iveală modificări în ceea ce priveşte conexiunile de la nivelul creierului într-un interval de trei ore, se arată într-un studiu publicat în Current Biology pe 18 septembrie.
- Detalii
- de: MedicalXpress
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
„Vântul” stelelor – presiunea exercitată de fotonii care provin de la stele – va fi folosit în călătorii spaţiale în viitorul apropiat. Ideea nu este nouă, însă construirea unor „pânze” adecvate pentru aceste nave spaţiale nu este deloc uşoară. O nouă invenţie care se inspiră de la arta tradiţională japoneză, origami, ar putea reprezenta o soluţie atât pentru viitoarele călătorii în spaţiul îndepărtat, cât şi pentru realizarea unor sateliţi ecologici.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Pentru prima dată experimentul BOREXINO, un experiment instalat în laboratorul subteran italian de la Gran Sasso, a reuşit să măsoare neutrinii care iau naştere în inima Soarelui în interacţiuni nucleare între protoni. Aceşti neutrini ne ajută să înţelegem mai bine cum funcţionează steaua de care depinde viaţă noastră. În urma studiului acestor minuscule particule, cercetătorii au ajuns la o concluzie interesantă legată de activitatea Soarelui în ultimii 100.000 de ani.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Cum se formează norii? Ce influenţă au razele cosmice asupra acestora? Întrebări care au nevoie de un răspuns dacă vrem să înţelegem cum ar putea evolua clima şi care ar putea să fie efectul activităţii noastre asupra acesteia. Un experiment la CERN, Geneva, CLOUD, studiază influenţa diverşilor factori, inclusiv a fasciculelor de particule, asupra formării norilor.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate deosebit de... trăznite în diverse domenii, de la fizică la medicină, economie, biologie sau chiar artă. De multe ori aceste descoperiri par (şi chiar sunt) inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc râsul. Vă prezentăm în continuare lista „descoperirilor” premiate pentru anul 2014.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În lumea particulelor elementare sunt valabile legile mecanicii cuantice, o teorie oarecum bizară, în cadrul căreia particulele (şi starea acestora) sunt descrise de aşa-numita „funcţie de undă”. Totuşi, pe ce drum merg particulele cuantice? Un experiment ingenios a găsit un răspuns la această întrebare, care ar putea avea aplicaţii extrem de importante chiar şi în chimie.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
