Credit: NIAID

Virusurile sunt cunoscute mai ales pentru natura lor agresivă și infecțioasă. Este adevărat, majoritatea virusurilor provoacă boli, care variază de la o răceală ușoară până la afecțiuni grave, precum sindromul respirator acut sever (SARS). Virusurile invadează celula gazdă, preluând controlul mecanismului celular, generând noi particule virale, care vor continua să infecteze mai multe celule, producând boli.

Dar nu toate virusurile sunt nocive. Unele virusuri pot ucide bacterii, în timp ce altele pot lupta împotriva unor virusuri mai periculoase. Așadar, avem mai multe virusuri protectoare în corpul nostru.



· Confuz privind pluralul cuvântului „virus”? Citește: Cum e corect: virusuri ori viruși?


Virusurile bacteriofage

Virusurile bacteriofage sunt virusuri care infectează și distrug anumite bacterii. Se găsesc în mucoasa (membrana) tractului digestiv, a aparatului respirator și a aparatului reproductiv.

Mucusul este o substanță groasă, gelatinoasă, care oferă o barieră fizică împotriva bacteriilor invadatoare și protejează celulele împotriva infecției. Cercetări recente sugerează că virusurile bacteriofage prezente în mucus fac parte din sistemul nostru imunitar natural, protejând organismul uman de bacteriile invadatoare.

Virusurile bacteriofage au fost de fapt folosite pentru tratarea dizenteriei, sepsisului cauzat de Staphylococcus aureus, infecțiilor cu salmonella și infecțiilor pielii de aproape un secol. Surse timpurii de virusuri pentru terapie au inclus: corpuri locale de apă, solul, aerul, canalizarea și chiar lichide corporale de la pacienți infectați. Virusurile au fost izolate din aceste surse, purificați și apoi folosiți pentru tratament.

Virusurile bacteriofage au atras interesul specialiștilor pe fondul creșterii rezistenței la medicamente. Recent, un adolescent din Regatul Unit era aproape de moarte, când au fost folosiți virusuri bacteriofage ce au eliminat infecția bacteriană rezistentă la antibiotice, salvându-l.

În zilele noastre, virusurile bacteriofage sunt modificate genetic. Tulpinile individuale sunt testate împotriva bacteriilor țintă, iar cele mai eficiente tulpini sunt purificate. Acestea sunt apoi păstrate sub formă de stocuri de bacteriofagi (cocktail-uri), care conțin una sau mai multe tulpini de virusuri și pot viza o gamă largă de bacterii sau doar anumite bacterii.

Înainte de tratament, sunt colectate probe din zona infectată a pacientului, iar probele sunt cultivate în laborator pentru a identifica tulpina bacteriană și a testa stocurile de virusuri terapeutici. Tratamentul poate fi administrat oral, aplicat direct pe răni sau leziuni bacteriene sau chiar întins pe suprafețele infectate. Studii clinice pentru administrarea intravenoasă a bacteriofagilor sunt în desfășurare.







Infecții virale benefice

Infecțiile virale la o vârstă fragedă sunt importante pentru a asigura dezvoltarea corespunzătoare a sistemului nostru imunitar. În plus, sistemul imunitar este stimulat continuu de viruși sistemici, la niveluri scăzute, suficient pentru a dezvolta rezistență la alte infecții.

Unele virusuri ne protejează împotriva infecțiilor altor virusuri patogene.

De exemplu, virusurile herpetice latente (nesimptomatice) pot ajuta celulele Natural Killer sau celule NK, un tip de celule albe din sânge, să identifice celulele canceroase și celulele infectate de alte virusuri patogene. Acestea înarmează celulele Natural Killer cu antigeni (o substanță străină care poate provoca un răspuns imun în organism) care le va permite să identifice celulele tumorale.

Aceasta este atât o tactică de supraviețuire a virusurilor pentru a rezista mai mult în interiorul gazdei lor, cât și pentru a scăpa de competiția altor virusuri, care ar putea deteriora gazda. În viitor, versiuni modificate de virusuri ar putea fi utilizate pentru a ataca celule canceroase.


Pegivirus C sau GBV-C este un virus care nu provoacă simptome clinice. Studii multiple au arătat că pacienții cu HIV infectați cu GBV-C trăiesc mai mult, în comparație cu pacienții care nu-l au în organism. Pegivirus C încetinește progresia bolii prin blocarea receptorilor necesari pentru accesul viral în celulă și stimularea eliberării de interferoni și citokine (proteine ​​produse de globulele albe din sânge care activează inflamația și eliminarea celulelor infectate sau a agenților patogeni) care au rolul de a detecta virusuri.

Într-un alt exemplu, norovirusurile au arătat că protejează intestinul șoarecilor atunci când li s-au administrat antibiotice. Dat fiind că bacteriile protectoare ale intestinului au fost ucise de antibiotice, șoarecii au devenit vulnerabili la infecții intestinale. În absența bacteriilor bune, aceste norovirusuri au reușit să-și protejeze gazdele.


Viitorul virusurilor terapeutice

Tehnologia modernă ne-a permis să înțelegem mai multe despre complexitatea comunităților microbiene care fac parte din corpul uman. Pe lângă bacteriile bune, știm acum că există virusuri benefice prezente în intestin, piele și chiar sânge.

Înțelegerea noastră privind această componentă virală este încă limitată, dar are un potențial imens în a ne ajuta să înțelegem infecțiile virale și, mai important, cum să luptăm cu cele nocive. De asemenea, ar putea ajuta să înțelegem mai bine evoluția genomului uman, bolile genetice, precum și cum să progresăm în domeniul terapiei genetice.



Traducere după: Viruses aren't all nasty

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.