Spongierii şi celenteratele sunt considerate a fi primele animale. În trecut în regnul animal erau incluse şi protozoarele, dar astăzi acestea au fost incluse în regnul protista. Protozoarele au multe trăsături specifice animalelor şi se consideră că din ele s-au dezvoltat animalele.
Spongierii
Spongierii fac parte din încrengătura porifera a regnului animal şi poartă această denumire datorită sponginei, o substanţă organică aflată între două straturi de celule, care constituie peretele corpului. Cele două straturi de celule se numesc ectoderm, cel aflat în exterior şi respectiv endoderm, cel aflat în interior.
Spongina este străbătută de spiculi calcaroşi sau silicoşi care întăresc scheletul corpului. Spongierii sunt animale coloniale sau solitare fixe (fixate de un substrat, nu se pot deplasa). Peretele corpului are numeroşi pori situaţi pe toată suprafaţa corpului prin care spongierul aspiră apa încărcată cu particule nutritive. În partea superioară a corpului are un oscul, un por de dimensiuni mai mari prin care spongierul elimină surplusul de apă, aspirat o dată cu hrană.
Spongieri
credit: wikipedia.org
O mare parte din celulele spongierilor sunt nespecializate, neîndeplinind o anumită funcţie. Coanocitele sunt celule ale endodermului, dotate cu un guleraş şi un flagel, care au rol în digestie. Prin mişcarea flagelului se formează curenţi, care atrag microorganismele la baza guleraşului, unde acestea sunt capturate şi digerate.
Cei doi pereţi ai corpului, exodermul şi endodermul sunt singurele ţesuturi ale spongierilor, ei fiind animale diblastice. Spongierii au o mare capacitate de regenerare din cauza faptului că celulele sunt nespecializate. Dacă un spongier este strivit, în câteva minute el îşi reface forma iniţială. Digestia se face intracelular, întrucât spongierii nu dispun de sistem digestiv; fiecare celulă îşi realizează digestia în interiorul veziculelor digestive, organite celulare formate prin învaginarea membranei celulare, în care hrana este digerată cu ajutorul anumitor enzime. Spongierii pot fi clasificaţi după natura spiculilor şi pot fi silicoşi, calcaroşi şi cornoşi. Exemple de spongieri: buretele de apă dulce, buretele de baie.
Celenteratele
Celenteratele sunt animale diblastice libere sau fixate, având corpul alcătuit din două straturi de celule, ectodermul şi endodermul, între care se află mezogleea şi o masă gelatinoasă. La celenterate apare pentru prima dată în seria animală cavitatea gastrică. Celenteratele au sistem nervos şi muscular. Sistemul nervos este format dintr-o reţea de celule nervoase, întinse pe toată suprafaţa corpului, la unele formându-se aglomerări de celule nervoase. La celenterate apar şi primele organe de simţ: ocelii (ochi primitivi) şi statocistele (organe ale echilibrului).
Celenterate
credit: wikipedia.org
Sistemul muscular este format din fibre musculare longitudinale, acestea putând fi netede sau striate. Înmulţirea este asexuată, prin înmugurire sau diviziune, sau sexuată, prin celule sexuale. Cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai acestui grup sunt meduzele, alte exemple fiind hidrele, coralii şi actiniile.
Meduzele
Meduzele sunt formate dintr-o umbrelă sub care se află tentaculele. Tentaculele au celule urticante cu care îşi urzică prada şi care îndeplinesc funcţia de a captura prada. Ca dimensiuni, meduzele variază foarte mult de la uriaşele nomura până la micuţele irukundji. Cea mai veninoasă meduză este viespea de mare. Meduzele au şi o mare capacitate de regenerare.
Coralii
Coralii sunt celenterate care formează structuri calcaroase numite recife de corali. Recifele de corali constituie ecosisteme foarte bogate ale mediului marin, în care îşi duc viaţa numeroase specii de peşti, celenterate, viermi etc. Cel mai mare recif de corali este Marea Barieră de Corali din Australia.
Corali
credit: wikipedia.org
Atât spongierii, cât şi celenteratele sunt animale diploblastice, alcătuite din două foiţe embrionare (straturi de celule) spre deosebire de restul animalelor, care sunt triploblastice, alcătuite din trei foiţe embrionare.
