În cel de-al doisprezecelea episod al explorării lumii animale, vorbim despre ciclostomi, creaturi care seamănă cu peştii, putând fi confundaţi cu aceştia şi despre peşti. Vom vedea care sunt cele patru supraordine de peşti, cum respiră aceştia ş.a.m.d.
Ciclostomii
Ciclostomii sunt o clasă veche de cordate. Ciclostomii seamănă cu peştii şi de aceea sunt deseori confundaţi cu aceştia, mediul lor de viaţă fiind mediul acvatic. După cum spune şi numele lor (ciclo - rotund şi stoma -gură), ciclostomii au gura rotundă, pe care sunt plasate de jur-împrejur mai multe şiruri de dinţi. Aceştia se hrănesc folosindu-şi gura ca o ventuză, ataşându-se de corpul prăzilor şi consumându-le conţinutul. Poate cel mai cunoscut reprezentant al ciclostomilor este chişcarul. În România chişcarul este un animal considerat pe cale de dispariţie şi este protejat de lege.
Peştii
Peştii sunt o clasă de vertebrate mai evoluată decât ciclostomii, adaptată în special mediului acvatic, deşi există unele specii care pot respira aerul atmosferic. Există patru supraordine de peşti: teleosteeni (peşti osoşi), chondrostei (peşti cartilaginoşi), dipnoi (peşti cu plămâni) şi crosopterigieni.
Corpul peştilor este fusiform, de forma hidrodinamică, formă ce le permite să se deplaseze rapid în mediul lor de viaţă. Corpul este alcătuit din cap, trunchi şi coadă şi este acoperit de solzi sau plăci osoase. Înotătoarele sunt de două feluri: perechi (înotătoarele pectorale, abdominale) şi neperechi (înotătoarea codală, dorsală şi anală).
Sistemul nervos este dezvoltat, alcătuit din creier şi măduva spinării. Ochi sunt complecşi, nu au pleoape şi sunt hipermetropi (nu văd aproape). Urechea este alcătuită doar din urechea internă, fără ureche medie şi externă. Peştii prezintă pe suprafaţa lor o zonă numită linia laterală, în care sunt abundenţi receptori tactili.
Peştii sunt animale unisexuate. Fecundaţia este în general externă, celule sexuale sunt eliminate în apă şi se unesc formând zigoţii sau celulele ou; din acestea se formează prin diviziuni icrele (ouăle peştilor), din care se vor dezvolta ulterior puieţi.
Respiraţia este realizată prin branhii, apa intrând prin gură, după închiderea gurii apa pătrunde printre lamelele branhiale, unde este extras oxigenul din ea. După aceea apa este eliminată prin opercule. Unii peştii prezintă şi plămâni simpli, care îi ajută să respire în perioadele de secetă când cursurile de apă seacă.
Peştii, precum şi icrele acestora reprezintă o sursă importantă de hrană pentru umanitate şi pentru ecosistemele în care trăiesc. Peştii pot fi şi animale decorative, acvaristica fiind o adevărată artă.
Iată mai jos un videoclip despre acvaristică, realizat de Facultatea de arte, Hyperion.{jcomments on}
