Mycobacterium tuberculosis

Tuberculoza este una dintre cele mai periculoase boli infecțioase, ucigând mai mulți oameni decât HIV ori malaria. Dar ce provoacă această boală și cum se face că microbul care o generează a rezistat eforturilor medicinei de a-l elimina?

În mod obișnuit, bacteria care provoacă tuberculoza, mycobacterium tuberculosis, se transmite prin aer. Bacteriile călătoresc prin căile noastre respiratorii și ajung la plămâni. Aici celule ale sistemului imunitar, numite macrofage, încearcă, de cele mai multe ori cu succes, să ucidă agentul patogen invadator.

În cazul anumitor persoane, în special al celor care sunt subnutrite, care au HIV, diabet ori în cazul femeilor însărcinate, răspunsul sistemului imunitar nu este suficient însă. Bacteria se multiplică în interiorul macrofagelor și formează colonii în țesutul plămânilor.

Pe măsură ce infectează o zonă tot mai mare, bacteria eliberează enzime care distrug țesutul afectat, ceea ce duce la tusea cu sânge a celor infectați.

Afectarea plămânilor are drept consecință reducerea alimentării cu oxigen a corpului. Ca urmare au loc o serie de modificări hormonale, incluzând o scădere a poftei de mâncare și o scădere a producției de fier. De aici microbii se pot răspândi la: a) nivelul oaselor, provocând durerea spatelui și dificultăți de mișcare; b) rinichi și intestine, provocând dureri abdominale; c) creier, provocând dureri de cap și pierderi ale cunoștinței.

Aceste simptome duc la imaginea clasică a celui bolnav de tuberculoză: pierderea în greutate, tuse cu sânge și piele lipsită de culoare (ca urmare a sângelui puțin oxigenat).

În 1882, doctorul german Robert Koch a identificat natura bacteriană a bolii. Peste 13 ani doctorul Wilhelm Roentgen a descoperit razele X, ceea ce a permis diagnosticarea și urmărirea mai eficientă a evoluției bolii.

Aceste tehnici au permis cercetătorilor crearea unor vaccinuri eficiente, întâi împotriva pojarului, iar apoi, în 1921, împotriva tuberculozei (vaccinul împotriva bacilului Calmette–Guérin - BCG).

Aceste evoluții au pregătit terenul pentru era antibioticelor, care în prezent reprezintă cel mai eficient tratament împotriva microbului tuberculozei. Dar antibioticele eșuează în a rezolva o problemă majoră: circa 90% din cei infectați cu bacteria tuberculozei nu afișează simptome. Bacteria este în stare latentă, inactivă, activându-se doar când sistemul imunitar este prea slab pentru a fi eficient.

După identificare, tratamentul tradițional durează circa 9 luni, necesitând multiple medicamente, pe fondul riscului unei sume de efecte secundare. Acest aspect descurajează pacienții să finalizeze tratamentul, iar tratamentul parțial permite bacteriei să creeze rezistență la medicamentație.

Astăzi tuberculoza este prezentă în 30 de țări ale lumii, multe dintre acestea confruntându-se și cu alte probleme medicale de amploare. Pe de altă parte, în anumite țări tratamentul adecvat este greu de accesat.

Cercetătorii încearcă să creeze modalități mai bune de diagnosticare, antibiotice care acționează mai rapid și vaccinuri mai eficiente. Există deja teste de urină care furnizează un răspuns privind prezența infecției în 12 ore. Noi medicamente reduc durata tratamentului cu 75%. Dacă progresele continuă, putem spera ca, în sfârșit, tuberculoza să devină doar o parte a istoriei nostre medicale.

 

 

 

Textul articolului are la bază videoclipul.

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.