InimăAngina pectorală sau durerea de inimă, este modul prin care inima te anunţă că ceva nu este în regulă cu ea, adică faptul că nu are destul oxigen pentru a asigura nevoile organismului. Bolile coronariene reprezintă prima cauză de deces la nivel mondial.

 

 

 

 

 

Cum este vascularizată inima?

Inima este formată din patru cavităţi, două atrii şi două ventricule. Atriul şi ventriculul drept conţin sânge venos (sărac în oxigen), iar atriul şi ventriculul stâng conţin sânge arterial (bogat în oxigen). Sângele din cordul stâng va ajunge la toate organele şi ţesuturile plecând din inimă prin artera aortă. Imediat după ce artera aortă porneşte de la inimă, din ea se desprind două artere – arterele coronare. Acestea vor forma o reţea în jurul inimii, asigurând-i necesarul de oxigen pentru a putea pompa sânge în continuare.

 




Bolile coronariene


Bolile coronariene reprezintă prima cauză de deces la nivel mondial. Se estimează că anual sunt 7,2 milioane de decese datorită afecţiunilor cardiace. Dacă privim în ansamblu, constatăm că bolile cardio-vasculare au mai multe victime decât celelalte cauze de deces la un loc (cancer, accidente sau război). Profilul cel mai des întâlnit al unei persoane cu angină pectorală este: un bărbat trecut de 30 de ani, stresat (serviciu, familie, viaţă socială – sursele de stres), cu un stil de viaţă nesănătos. Este mai frecventă la bărbaţi, femeile fiind protejate prin acţiunea unor hormoni până la menopauză.


Cum apare angina pectorală?

Angina poate apărea atunci când arterele coronare sunt parţial blocate (sau blocate) datorită depunerii unor plăci de aterom (de obicei sunt două plăci opuse, una calcificată şi cealaltă fibro-lipidică). Aceste plăci vor îngusta lumenul arterei (scade diametrul), scăzând debitul de sânge care trebuie să ajungă la inimă. O altă cauză a anginei pectorale poate fi efortul (efort fizic, activitate sexuală sau emoţiile), stresul sau furia. Angina pectorală de efort încetează odată cu  repausul bolnavului. Mai există şi angină pectorală instabilă (denumită popular preinfarct) sau de decubit, care apare noaptea, trezind bolnavul din somn – forme mult mai grave.


Simptomele anginei pectorale


Cel mai important semn este durerea. Durerea din angina pectorală are câteva caracteristici care o deosebesc de alte tipuri de durere. Localizarea este în treimea inferioară a sternului şi în partea stângă (retrosternal sau precordial). Un bolnav cu angină pectorală va indica mereu zona în care apare durerea cu palma sau cu pumnul strâns, niciodată cu degetul. Durerea creează senzaţia unei constricţii toracice, ca o „gheară”, bolnavul având senzaţia de moarte iminentă. Durerea iradiază în mandibulă, umărul, braţul şi antebraţul stâng (pe marginea cubitală – cu degetul mic) şi în ultimele două degete. Durata durerii în angina pectorală nu depășește 15 minute şi cedează la nitroglicerină. Dacă depășește această durată şi nu cedează la tableta de nitroglicerină, cel mai probabil cauza durerii este un infarct. Durerea poate înceta în toate condiţiile care scad munca inimii – repaus fizic sau repaus la pat sau la maxim 5 minute după administrarea nitroglicerinei.


Ce faci dacă ai angină pectorală?

În primul rând te prezinţi la medic. Acesta va decide, după efectuarea unor analize, ce tratament trebuie administrat şi ce regim de viaţă trebuie urmat. Dacă problemele de sănătate sunt mai grave se poate ajunge în situaţia unei intervenţii chirurgicale. Indiferent de tratamentul prescris, unele chiar foarte eficiente, acestea tratează doar efectele aterosclerozei, nu şi cauza. Aceasta din urmă ţine de pacient – singur trebuie să îşi schimbe stilul de viaţă: alimentaţie sănătoasă, exerciții fizice, cât permite organismul, controlul greutăţii şi eliminarea unor factori de risc pro-aterogeni (fumatul).

Tot la domiciliu, un pacient poate să mai ia câteva măsuri pentru a preveni crizele de angină pectorală: după masă (care nu trebuie să fie copioasă) este recomandată odihnă, deoarece digestia alimentelor „fură” sângele de la inimă şi alte organe. Administrarea de aspirină scade riscul de infarct de miocard sau angină instabilă, dar se face doar la recomandarea medicului, nu „după ureche”.


Alimentaţia şi bolile cardiace

Dieta unui cardiac trebuie să excludă grăsimile saturate – maxim 20% din necesarul de calorii zilnice să fie asigurat de grăsimi şi din acestea 2/3 să fie nesaturate. Acestă dietă contribuie la un control mai bun al tensiunii arteriale.

Alimentaţia strict vegetariană – fără carne, ouă sau lactate, bogată în acizi graşi polinesaturaţi, poate duce la regresia leziunilor de ateroscleroză coronariană. Există studii care demonstrează o relaţie între creşterea capacităţii de efort a organismului la bolnavii cu angină pectorală şi o alimentaţie vegetariană.

Riscul apariţiei unui infarct de miocard scade cu 8% prin menţinerea tensiunii arteriale la un nivel constant. Prin tratamentul tulburărilor metabolismului lipidic, riscul de infarct se reduce cu până la 30%. Alimentaţia trebuie să fie formată din mese mici, care sunt mult mai uşor de digerat. De la masă bolnavul nu trebuie să se ridice sătul; nu doar bolnavul coronarian trebuie să aplice acest lucru.

Pentru a reduce potenţialul de tulburări de ritm cardiac, este necesar să se evite cafeina sau băuturile de tip cola. Este indicată evitarea consumului de sare – creşte tensiunea arterială prin creşterea volumului de sânge circulant, acest lucru afectează inima, fiind necesar un consum mai mare de oxigen pentru a putea face faţă volumului crescut.





Bibliografie
www.nhlbi.nih.gov/health/health-topics/topics/angina/
en.wikipedia.org/wiki/Angina_pectoris
www.sfatulmedicului.ro/Cardiopatia-ischemica-si-Infarctul-miocardic/ cardiopatia-ischemica-angina-pectorala-si-infarctul-miocardic_146

Modulul de comentarii de mai jos poate fi folosit, dar este încă în perioada de testare.
Se pot publica comentarii după înregistrare ori pur și simplu ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate, înainte de publicare.

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
symbols left.
Ești „vizitator” ( ori Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro