Cum ne influenţează perspectiva asupra timpului?
În acest videoclip animat, Philip Zimbardo (psiholog american şi profesor emerit la Stanford) explică cum perspectivele noastre individuale asupra noţiunii de timp ne afectează munca, sănătatea şi bunăstarea generală. Timpul influenţează felul în care ne percepem noi ca şi indivizi, cum vedem relaţiile cu ceilalţi şi modul în care acţionăm în lume.
Tu eşti orientat spre trecut, spre prezent sau spre viitor?
Google a efectuat recent o actualizare a PageRank-ului paginilor web
Acum două zile am constatat că Google ne-a ridicat PageRank-ul (pentru mai multe detalii privind PageRank-ul, citiţi articolul nostru, Cum funcţionează Google (3). PageRank-ul). Am trecut de la PageRank 4 la PageRank 5. În ultimii ani, după opinia multora dintre cei care-şi dau cu părerea pe Internet despre subiect, PageRank-ul şi-a pierdut din importanţa pe care o avea odată în ridicarea în motorul de căutare a unei anumite pagini. Adică astăzi puteţi întâlni site-uri cu un PageRank micuţ (2 ori 3) care să aibă mai mulţi utilizatori veniţi pe "filiera" Google, decât un alt site, cu acelaşi public ţintă, cu un PageRank mare (6 ori 7). În esenţă, PageRank-ul indică nivelul de importanţă al unui site, pe baza linkurilor care indică spre acesta.
Deci, dacă doriţi ca importanţa Scientia.ro să crească, puneţi un link către site-ul nostru undeva pe Net :).
De ce cea mai scurtă zi a anului nu este cea mai rece, iar cea mai lungă nu este cea mai caldă
După cum cei mai mulţi ştiţi, 21 iunie şi 21 decembrie marchează data solstiţiului de vară, respectiv a solstiţiului de iarnă. În emisfera noastră (nordică) 21 iunie este ziua cea mai lungă, iar 21 decembrie este cea mai scurtă. Cum în aceste zile Pământul primeşte cea mai multă, respectiv cea mai puţină lumină solară, de ce nu sunt acestea zilele cu temperaturile cele mai mari ori mai mici? În fapt, din experienţă, 21 iunie nici pe departe nu este o lună la fel de călduroasă cum este iulie ori august. Iar decembrie înregistrează temperaturi mai mari decât ianuarie ori chiar februarie. Care este misterul?

Incertitudinea limbajului-1 (32)
Suntem cu toţi filozofi. Într-un anume moment în viaţă punem cele mai profunde întrebări posibile pentru o fiinţă umană. Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem? Care este sensul vieţii? Are timpul un sfârşit? Care este acţiunea corectă?
Gparted - administrarea partiţiilor
Gparted este un program gratuit care vă permite să creaţi, să ştergeţi şi să modificaţi partiţii. Gparted reprezintă o aplicaţie uşor de folosit datorită interfeţei grafice excelente de care dispune şi este independent de sistemul de operare instalat pe PC.
4 abordări ale cercetării psihologice
Psihologii moderni folosesc câteva abordări distincte în cercetarea ştiinţifică a proceselor mentale şi a comportamentului. Care sunt acestea? Este vorba despre abordarea biologică, abordarea comportamentală, abordarea cognitivă şi abordarea subiectivă.
Multiversul are 11 dimensiuni
Întrebarea acestei săptămâni:
Există doar trei dimensiuni în alte universuri, sau ar putea fi mai multe?
De ce este oceanul albastru?
Este pur şi simplu o imagine reflectată a cerului? Nu. Aceasta este o credinţă comună, care, pur şi simplu nu ţine. În primul rând suprafaţa oceanului nu este exact ceea ce ai putea numi o oglindă. Şi în al doilea rând, cum de este o nuanţă cu mult mai închisă decât cerul?
Subdomeniile psihologiei
Psihologia are numeroase aplicaţii în diverse domenii. În acest articol vorbim despre subdomeniile psihologiei, oferim o scurtă descriere a acestora şi arătăm cât de întinse sunt. De asemenea, vorbim despre diferenţa dintre psiholog şi psihiatru.
România, Peştera urşilor [video]

Am descoperit pe Youtube filmul de mai jos, un film de prezentare a Peşterii Urşilor realizat de către Federaţia Română de Speologie, un documentar care prezintă unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Apusenilor. Interiorul peşterii iese în evidenţă prin diversitatea formaţiunilor de stalactite şi stalagmite, fiind celebru pentru numărul impresionant de fosile de urs de cavernă - Ursus spelaeus - descoperite aici, care au dat şi numele peşterii. În caz că nu aţi ajuns încă acolo, vizionarea filmului poate fi un prim pas spre Peştera Urşilor.
TED: Jessa Gamble despre ciclul nostru ideal de somn
Oare care este ritmul natural de viaţă al oamenilor? Care ar fi orele ideal a fi rezervate somnului? Ei bine, studiile pe tema ceasului biologic indică faptul că atunci când trăiesc fără niciun fel de lumină artificială oamenii dorm de două ori în fiecare noapte. Se duc la culcare în jurul orei 8:00 p.m. până la miezul nopţii şi apoi dorm din nou de la aproape 2:00 a.m. până la răsăritul soarelui. Şi între cele două perioade de odihnă nu ar strica două ore de linişte meditativă în pat, dacă e să ne ghidăm după aceste studii, ale căror subiecţi raportează o stare de veghe extraordinar de productivă pe timpul zilei, simţindu-se incomparabil mai bine în urma unui asemenea program de somn.
Mai multe detalii despre originea ceasului nostru biologic, ciclul nostru natural de somn şi programul ideal de odihnă al oamenilor puteţi afla urmărind prelegerea TED de mai jos, a cărei protagonistă este Jessa Gamble. Traducerea în limba română a fost realizată de către Brânduşa Gheorghe.
Cea mai detaliată fotografie a Universului
Imagistica medicală - concluzii (7)
Încheiem seria de articole dedicate familiarizării cu cele mai importante metode de imagistică utilizate în medicina modernă cu câteva concluzii pe marginea acestora, în fapt o sumară analiză comparativă a tehnicilor prezentate anterior.
Imagistica cu radionuclizi (6)
Imagistica cu radionuclizi reprezintă o modalitate foarte utilă de a examina funcţionarea organelor interne, spre deosebire de abordarea structurală disponibilă în cazul radiografiei ori tomografiei. Citiţi în acest articol despre scintigrafie, radionuclizi şi camera gama.
NSF şi naşterea internetului
"A existat o vreme în trecutul nu prea îndepărtat când lumea nu era interconectată. Dar apoi un mic grup de vizionari a creat internetul şi a schimbat-o." Aşa începe povestea multimedia a naşterii internetului, spusă de un site al NSF - National Science Foundation. Veţi afla urmărind această poveste despre cei care au început încă din anii '60 să interconecteze calculatoare. Veţi auzi despre ARPANET. Îl veţi putea asculta pe Vint Cerf, supranumit de mulţi "părintele internetului", istorisindu-şi realizările din acei ani. Veţi afla despre TCP/IP, despre comutarea pachetelor de date, despre primul mesaj de tip e-amil transmis în 1972, dar şi despre prima pagină web construită în 1991. Veţi auzi şi predicţii despre cum va evolua reţeaua globală. În imaginea de mai jos, pagina de start a site-ului...

TED: Dean Ornish despre faptul că destinul nu e scris în gene
În această scurtă prelegere TED, Dean Ornish, profesor la Universitatea din San Francisco a statului California şi fondator al Institutului de Cercetare în Medicina Preventivă, expert de frunte în lupta împotriva bolilor cardiovasculare prin dietă şi schimbarea stilului de viaţă, ne împărtăşeşte ideile sale şi rezultatele unor cercetări recente care arată că adoptarea unui stil de viaţă mai sănătos aduce beneficii incontestabile pentru organismul uman. Un exemplu este creşterea numărului de celule nervoase de la nivelul creierului.
Traducerea în limba română a conferinţei TED de mai jos a fost realizată de Eugen Sorescu.
Matematica vedică: înmulţirea fără a şti tabla înmulţirii. O metodă grafică

Nu vom insista pe conceptul de matematică vedică, probabil unul nu foarte cunoscut românilor. Vă puteţi lămuri despre ce e vorba accesând Wikipedia. Google oferă ceva rezultate şi pentru căutarea "matematica vedica", dar nu am insistat cu evaluarea calităţii articolelor de pe internetul românesc raportate ca rezultate ale căutării în cauză.
Despre ce vrem să vorbim de fapt în acest post? De câteva videoclipuri în care este prezentată o metodă care pare fundamental diferită de a efectua înmulţirea a două numere. Iată mai jos despre ce este vorba:
Video: Colesterolul pe înţelesul tuturor
O nouă animaţie de la Explania ne învaţă ce este colesterolul, de câte feluri este acesta, despre diferenţele dintre HDL (colesterolul "bun") şi LDL (colesterolul "rău"), unde anume este produs colesterolul în interiorul organismului, de ce este dăunător acesta pentru sănătatea noastră, cum evităm să ajungem la un nivel prea mare al acestuia în sânge, ce alimente sunt recomandate pentru a menţine colesterolul la un nivel corespunzător, dar şi alte detalii interesante...
Arduino - Open source hardware
Ne-am obişnuit să asociem conceptul Open-Source cu sistemele de operare gen Linux şi Android sau cu multitudinea de aplicaţii software care sunt puse în circulaţie în mediul virtual ca alternative la soluţiile comerciale deloc ieftine.
Ce se întâmplă însă dacă un student la Automatică ori un simplu pasionat de electronică are nevoie să dezvolte o platformă hardware, cât şi software-ul specific acesteia, şi nu are la dispoziţie resursele financiare pentru a apela la produsele marilor corporaţii de profil?
Kepler: căutarea exoplanetelor similare Terrei a început
De la lansarea din 6 martie 2009, misiunea spaţială Kepler a NASA a anunţat şi confirmat descoperirea a 9 exoplanete, adică planete din afara sistemului nostru solar. Videoclipul de mai jos, oferit şi subtitrat de NASA în limba engleză, examinează modul în care echipele implicate în proiect colaborează pentru a combina datele fotometrice recepţionate de vehiculul spaţial Kepler, datele raportate de observatoarele terestre şi analize de seismologie stelară (seismologia stelară, numită şi asteroseismologie, este studiul structurii interne, vârstei şi dimensiunilor stelelor prin studierea pulsurilor şi vibraţiilor pe care fiecare stea le generează în interiorul său - detalii, în film) foarte precise pentru a determina dacă Terra este o raritate în Calea Lactee, ori dacă galaxia noastră este suprapopulată cu planete similare Pământului...
Furtunile - o sursă neaşteptată de antimaterie
În orice moment peste 1800 de furtuni sunt în plină desfăşurare pe glob. Telescopul spaţial Fermi al NASA, care lucrează în domeniul razelor gama, a detectat antimaterie produsă ca efect al acestor fenomene meteo extreme. Furtunile joacă rolul unor acceleratoare de particule enorme, emiţând pulsuri intense de raze gama, numite TGF-uri (terrestrial gamma-ray flash), despre care oamenii de ştiinţă consideră că dau naştere unor fascicule de particule elementare dar şi unor particule de antimaterie. Urmăriţi filmul de mai jos, subtitrat în limba engleză, pentru a înţelege cum se desfăşoară fenomenul.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |

