Efectul de măsurare şi de observator
În cercetarea observaţională, rezultatele pot fi modificate sau influenţate chiar prin actul de măsurare - "efectul de măsurare". Un tip de efect de măsurare este efectul de observator. Apare când subiecţii îşi schimbă comportamentul în prezenţa unui observator.
Chestionare, anchete şi sondaje
Una dintre cele mai simple forme de colectare a datelor este administrarea unui chestionar. Procesul este foarte similar cu participarea la un sondaj. Profesioniştii realizează, de obicei, anchete şi sondaje, iar amatorii administrează chestionare.
Importanţa numerelor mari
Litera N este folosită pentru a indica numărul de subiecţi care contribuie la un experiment sau sondaj de opinie. N=500 indică faptul că 500 de oameni au participat la experiment sau sondaj. Cât de mare trebuie să fie N pentru un sondaj de încredere?
Eroarea de eşantionare
Dacă ai cu adevărat un eşantion aleatoriu, acurateţea eşantionului (cu care reprezintă populaţia mai mare) poate fi calculată şi exprimată ca eroare de eşantionare, care este eroarea la care ne-am putea aştepta, ţinând cont de mărimea eşantionului.
Boli de nutriţie
Stilul de viaţă şi mai ales alimentaţia reprezintă cauze foarte importante în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea. Există o gamă variată de afecţiuni ce pot fi puse pe seama alimentaţiei: subnutriţia, obezitatea sau boli cardio-vasculare. Detalii, în continuare.
Chiar ne îngrăşăm mâncând la fast food?
Mâncatul prea des la un fast food este nociv sănătății. Un faimos documentar (Super Size Me) a demonstrat ce se poate întâmpla. Un studiu efectuat în 2006, mai științific, arată însă cât de diferite pot fi efectele unei alimentații la fast food asupra noastră.
Iluzia Lunii. Câteva teorii
De pe vremea lui Aristotel, oamenii au observat că Luna pare mult mai mare după ce răsare decât atunci când se află în înaltul cerului. Noi suntem acum în vremea agenţiei spaţiale NASA, şi tot nu ştim exact ce face ca Luna obişnuită să devină Luna monstru.
Metalele rare. Avem suficiente rezerve?
Viaţa în secolul XXI nu ar fi la fel fără metalele rare din pământ. Telefoane mobile, iPad-uri, laptopuri, televizoare, autoturisme hibride, turbine eoliene, panouri solare şi multe alte produse depind de metalele rare pentru a funcţiona.
Genul Neisseria. Meningita şi gonoreea
Genul Neisseria cuprinde 10 specii ce pot avea habitat în organismul uman, din care 2 sunt patogene, Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae. Acestea sunt, după cum le spune şi numele, agenţii etiologici ai meningitei cu meningococ, respectiv gonoreei.
Introducere în imunologie
Termenul „imunologie” are o vechime de peste o sută de ani, prima apariţie fiind în Index Medicus în 1910. Imunologia este o ştiinţă relativ nouă, ce se ocupă cu studiul sistemului imun. Denumirea de imunologie provine din latinescul „immunitas”, ce semnifică scutire.
Semnificaţia viselor
Un număr mic de vise oferă înţelegerea problemelor emoţionale sau psihologice. Vă prezentăm în continuarea articolului cele mai comune categorii de vise semnificative, fiecare însoţite de două exemple date de studenţi.
Visele lucide
Unul dintre cele mai interesante tipuri de vise este visul lucid. Acesta este visul în care realizezi brusc că visezi; totuşi, rămâi adormit şi visul se continuă, aşa că poţi interveni în mijlocul lui. Pentru majoritatea oamenilor visele lucide sunt rare; pentru alţii sunt obişnuite.
Nicolaus Copernic (1473-1543)
Născut la 19 februarie 1473 în Torun (Thorn), într-o familie poloneză originară din Cracovia, Nicolaus Copernic rămâne orfan la 10 ani. Este apoi crescut şi educat de unchiul său, care dorea să-l îndrepte spre studii de drept canonic.
Tipurile viselor
Câteva tipuri de vise se găsesc în toate culturile. Compară următoarele liste de teme din vis, una de la studenţii din S.U.A şi cealaltă de la oamenii din Insulele Solomon (localizate în Pacificul de Sud, la est de Noua Guinee). Sunt foarte asemănătoare.
Coşmarurile
Coşmarurile sunt de mai multe feluri distincte. Una dintre varietăţi, teroarea nocturnă, e mai comună la copii. Doctorii o numesc după termenul latin pavor nocturnus. Se caracterizează prin dificultăţi respiratorii, halucinaţii, senzaţie de paralizie şi ţipete.
Apneea şi sforăitul
Perioadele de întrerupere a respiraţiei poartă denumirea de apnee. Cei mai mulţi oameni au episoade apneice în timpul somnului. Acestea sunt perioade care durează câteva secunde, timp în care nu mai respiră. Reprezintă ceva normal.
Trăirea fizică a unui vis
Tulburarea comportamentală a somnului REM apare atunci când o persoană retrăieşte fizic un vis, în timp ce doarme cu ochii închişi. Dr. Carlos Schenck de la Centrul Regional ale Tulburărilor Somnului din Minnesota a studiat mulţi oameni cu această tulburare.
HSD şi „beţia somnului”
„Beţia somnului” este o tulburare a somnului caracterizată de dificultatea de a te trezi, în mod similar unei stări hipnopompice neobişnuit de lungă. Oamenii normali sunt dezorientaţi pentru o clipă atunci când sunt treziţi dintr-un somn adânc.
Paralizia în somn
Aproximativ 30% din oamenii sănătoşi descoperă ocazional că nu se pot mişca în timp ce se trezesc. Acest fenomen poartă numele de paralizie în somn. E posibil ca un centru neural din structura mezencefalului numită medulla să fie implicat în această paralizie.
Tulburări ale somnului
Până în acest punct am examinat fenomene curioase ale somnului pe care orice persoană normală le poate experimenta. Acum este timpul să ne mutăm pe tărâmul tulburărilor de somn, care sunt fenomene anormale. Detalii, în continuarea articolului.
Starea hipnopompică
Aşa cum perioada de tranziţie de la veghe la somn are un nume (starea hipnagogică) şi tranziţia de la somn la trezire poartă unul. Se numeşte starea hipnopompică, nume sugerat de Myers în 1904. Trăsătura ei caracteristică este dezorientarea.
