De ce trebuie să dormim pe întuneric
Dormitorul modern este plin de lumină ce provine de la strălucitoarele monitoare de calculator, radiourile cu ceas sau de la alte dispozitive electronice care emit o lumină intermitentă şi strălucitoare. Problema este că expunerea îndelungată la lumină pe timp de noapte provoacă o serie întreagă de probleme de sănătate.
Pentru a înţelege de ce este atât de rea expunerea prelungită la lumină pe timp de noapte trebuie să ne referim la evoluţia umană. Înainte de sfârşitul epocii de piatră oamenii au fost expuşi acţiunii a două tipuri diferite de lumină naturală care sunt responsabile pentru reglarea ritmului circadian. Oamenii din acele timpuri aveau în timpul zilei lumina de la Soare în timp ce noaptea aveau lumina de la Lună şi stele şi, probabil, lumina de la focurile de tabără. Acest model binar bazat pe succesiunea dintre zi şi noapte a rămas inexorabil iar programarea noastră biologică i-a urmat exemplul.
De ce știința are nevoie de filozofie (JID-086)
Observând lumea doar prin „ochiul” științei ne condamnă la discuții sterile
Oricâte progrese ar face știința, aceasta va rămâne mereu cu o serie de „fire” în aer, cu subiecte care, oricât de profund le-am sonda, se vor lovi de limite de nedepășit.
Principalul motiv pentru care cunoașterea este „condamnată” la incompletitudine este acela că omul, ca ființă biologică, vine echipat cu un mecanism de cunoaștere adaptat pentru supraviețuire, nu pentru explicarea lumii. Oricât de evoluat l-am considera, omul nu este „construit” de natură pentru a înțelege totul.
Paradoxul lui Braess: cum să închizi o stradă pentru un trafic mai bun
În anul 1990 autorităţile au închis strada 42 din New York pentru parada dedicată zilei pământului, iar în anul 1999 un culoar important de trafic a fost închis în capitala Coreei de Sub pentru lucrări de reparaţii. În mod bizar, deşi ambele rute erau culoare importante de trafic, închiderea lor nu a dus la blocaje de circulaţie, ci la descongestionarea traficului.
De ce cititul obsesiv nu lasă prea multe în urmă, plus alte gânduri la început de vară (JID-085)
• Principalul motiv pentru care suntem atât de buni la a-i critica pe alții este că nu înțelegem ce criticăm.
Pe de altă parte, orice expunere din partea cuiva a ceea ce criticăm e neavenită și ne va strica starea de spirit.
Pentru că nu criticăm decât rareori pentru că ne pasă de subiectul criticat, ci pentru că orice critică este o formă de măgulire a amorului-propriu, nu una de analiză.
Ce generează combustia spontană?
Majoritatea dintre noi cunoaşte fenomenul de ardere, un proces chimic în care un combustibil se combină cu oxigenul şi produce căldură şi lumină sub forma unui incendiu în care atât combustibilul cât şi sursa de foc sunt bine cunoscute. Cu toate acestea, în anumite circumstanţe scânteia care aprinde focul nu reprezintă o sursă evidentă, cum ar fi un fitil, ci reprezintă de multe ori un proces complicat, adeseori ascuns.
Dacă mecanica cuantică afirmă că totul este aleator, cum poate fi atât de precisă, ca teorie?
Dacă mecanica cuantică afirmă că totul este aleator, atunci cum se poate ca această teorie să fie cea mai precisă din toate timpurile? Cum pot fi calculatoarele cuantice mai utile decât calculatoarele obişnuite, dacă noi nu putem observa superpoziţia şi prin încercarea de a utiliza două stări cuantice în acelaşi timp obţinem o singură stare cuantică?
Fizica cuantică este atât de plină de incertitudine, încât lui Einstein nu i-a plăcut că „Dumnezeu joacă zaruri cu lumea". Cum aţi putea explica faptul că fizica cuantică a condus în prezent la dezvoltarea celor mai exacte teorii pe care le avem la ora actuală?
De ce ne bucurăm de răul altora? (JID-084)
Că există acest sentiment, de satisfacție când li se întâmplă altora ceva, nu există îndoială. Și cred că toți oamenii îl încearcă de multiple ori de-a lungul vieții. Dar dacă acest sentiment există, înseamnă că el are o utilitate la nivel individual ori colectiv; altfel, probabil nu ar fi apărut ori ar fi dispărut de-a lungul devenirii istorice a speciei noastre.
Ca să răspundem „de ce”, trebuie să vedem „când” ne bucurăm de răul altora, pentru că, din câte-mi dau seama, există o serie de situații diferite. Și aș vrea să încercăm să identificăm și rostul evolutiv ale sentimentului discutat.
Un inginer Google afirmă un soft de inteligență artificială, LaMDA, este conștient. Și dovedește prin dialogul avut cu acesta
Un inginer Google, Blake Lemoine, a fost suspendat de către companie pentru publicarea unor conversații dintre acesta și LaMDA (Language Model for Dialog Applications), un soft de inteligență artificială.
Conversațiile le puteți citi aici și, într-adevăr, sunt impresionante. Dar aș spune că este greu de stabilit pe baza unor transcrieri dacă softul este sau nu conștient.
Patru trăsături comune ale managerilor oribili
Cincizeci la sută dintre manageri sunt incompetenţi, prin urmare cum a făcut acel idiot de a ajuns să fie şeful tău? Între 65% şi 75% dintre cei intervievaţi apreciază că managerii lor reprezintă cel mai neplăcut aspect al locurilor lor de muncă.
Zece idei pentru „construirea” unei echipe puternice
Munca în echipă este mai importantă decât oricând. Eşecurile muncii în echipă au cauzat accidente în centralele nucleare, prăbuşiri de avioane şi falimente în afaceri. Multe organizaţii încearcă să facă mai multe cu mai puţine resurse, bazându-se pe eficienţa echipelor.
Efectele benefice ale infecţiilor din copilărie
Expunerea la infecţiile „obişnuite” din copilărie (rujeolă, varicelă, oreion - parotidita epidemică etc.) ar stimula dezvoltarea timpurie a sistemului imunitar şi ar reduce riscul de apariţie a cancerului, se arată într-un studiu publicat în Eur. Journal of Epidemiology.
„Odă închinată tristeții”
„Odă închinată tristeții” de Maia Rizea
Maia Rizea este o tânără artistă de 14 ani din București. Desenează și pictează de la vârsta de 7 ani. Mare parte din creații sunt realizate pe hârtie. Recent, a descoperit și tehnica desenului digital. Ne-a trimis recent o serie din ultimele sale lucrări, care ne-au plăcut și pe care le publicăm în continuare.
Cum să te antrenezi pentru a vedea culori „imposibile”
Ascunse în umbrele din spatele culorilor pe care le vedem zilnic, se află nuanţe ciudate, imposibile, culori pe care nu ar trebui să fim capabili să le vedem şi pe care nu le vedem în general, dacă nu ştim cum să facem acest lucru. Iată un ghid simplu pentru a putea vedea culori „imposibile”.
Cum funcționează „deconstrucția”?
Limbajul structurează gândirea și acțiunile noastre. Filozoful francez Jacques Derrida este, probabil, cel mai cunoscut pentru conceptul de „deconstrucție”. E un subiect care mi-a atras atenția de mulți ani; azi a venit ziua să-l pun într-un articol.
Deconstrucția este mai degrabă o modalitate de a înțelege limbajul, o formă de analiză a limbajului, nu o tehnică / metodă de analiză a acestuia. Ajută la identificarea „inconsistențelor” din orice formulare, fie că este vorba despre text, fie că este vorba despre vorbire.
Cele patru lucruri care distrug o relaţie
De peste 40 de ani, psihologul John Gottman analizează relaţiile de cuplu, bune sau rele. A studiat ce tipuri de comportamente ale partenerilor prezic dacă aceştia vor rămâne împreună pe termen lung sau sunt destinate instanţelor judecătoreşti de divorţ, pe termen scurt.