Inteligenţa artificială: cui îi este frică de ANNABELL?

Cine este ANNABELL? Şi de ce i-ar fi frică cuiva de „ea”? ANNABELL este numele unei reţele de două milioane de neuroni artificiali, care se comportă ca un copil de circa 4 ani. Nouă realizare a readus în atenţia publicului discuţia legată de inteligenţă artificială: este aceasta o soluţie pentru viitor sau, dimpotrivă, un pericol? Dezbaterea este în curs, la fel ca şi antrenamentul lui ANNABELL.

De ce suntem impresionaţi de tâmpenii (aparent profunde)?

De când ne putem transmite gândurile către „umanitate" prin intermediul, în special, al reţelelor de socializare, producţia de aberaţii, aparent profunde, a crescut alarmant. În fapt pare că prea mulţi sunt preocupaţi să genereze (ori măcar să răspândească) fraze „antologice", care să ne pună pe gânduri, care musai stârnesc introspecţii şi revelaţii răvăşitoare.

Dar aspectul mai interesant este următorul: ne plac aceste aberaţii. Deşi nu înţelegem nimic din ele, pentru că nu spun nimic, în fapt, la o lectură superficială par a avea ceva de spus. Sigur, uităm repede de ele apoi, căci mii de alte aberaţii ne aşteaptă pentru a ne „provoca" intelectul şi imaginaţia.

Limitele observării Universului

În mod inevitabil, atunci când dispui de o teorie (cum este teoria stringurilor / corzilor), dar nu dispui de instrumente pentru a putea testa predicţiile acestei teorii, o criză de nerezolvat se instituie.

Iată mai jos care sunt limitele observării lumii nostre, într-o singură imagine.

Uimitorul rol al genelor în funcţionarea creierului

Nu e cine ştie ce ştire faptul că în creierul nostru îşi au sediul atât gândurile, cât şi emoţiile. Creierul ia deciziile şi coordonează acţiunile organismului. Creierul adaptează acţiunile organismului în funcţie de mediul înconjurător, recepţionând informaţii externe şi reacţionând în consecinţă.  Pentru multă vreme am explicat funcţionarea creierului strict prin celulele sale specializate - neuronii, care constituie hardware-ul creierului.

Viaţa şi realizările ştiinţifice ale lui Edward Teller - părintele bombei cu hidrogen

Explozia bombei cu hidrogen Ivy Mike2

Edward (Ede) Teller (n. 15 ianuarie 1908, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 9 septembrie 2003, Stanford, California, SUA) a fost un fizician teoretician american, de origine maghiar evreu, supranumit „părintele bombei cu hidrogen” (deși el a respins această caracterizare), membru al Academiei Americane de Arte și Științe (AAAS). Renumele mondial l-a căpătat atât pentru rolul său în dezvoltarea schemei Teller–Ulam (a bombei cu hidrogen), cât și pentru îndelungata colaborare din cadrul Laboratorului Național Lawrence din Livermore, California (LLNL), al cărui director și cofondator a fost.

Imunoterapia şi vindecarea completă a cancerului. Mit şi adevăr

Celulă canceroasă (sân)

Până recent era neobişnuit să vezi cuvintele "cancer" şi "vindecat" în aceeaşi frază. Acum această alăturare a devenit mult mai prezentă. Ştirile privind vindecarea unui copil (Layla Richards) de leucemie au fost urmate de altele, privind vindecarea fostului preşedinte american, Jimmy Carter, de cancer la creier (care se răspândise de la ficat).

Cele mai importante descoperiri ştiinţifice din 2015

Deşi anul nu s-a încheiat încă, putem trece în revistă deja cele mai importante progrese / descoperiri din lumea ştiinţifică din anul 2015. Am ales 9 dintre realizările care ni s-au părut remarcabile. Dacă doriţi, puteţi veni cu propuneri, prin comentarii, pentru completarea listei prezentate aici.

Proiectul XENON1T (Italia) - cel mai performant intrument în căutarea materiei întunecate

Dansul materiei în Univers, pe muzica gravitaţiei, ne arată că materia întunecată este omniprezentă. Din ce este compusă aceasta? Cercetătorii cred că este alcătuită din particule încă nedescoperite. Sub muntele de la Gran Sasso, în Italia, a fost recent inaugurat cel mai performant proiect de cercetare ştiinţifică, denumit XENON1T, care va vâna particulele de materie întunecată.

Un nou proiect, german, pentru obţinerea energiei prin fuziune nucleară

Wendelstein 7-X

Oamenii de știință germani au anunțat recent că au ajuns la o etapă cheie în cercetările lor cu privire la energia care rezultă din fuziunea nucleară, odată cu lansarea unui reactor supranumit "soare artificial". Fizicienii de la Institutul Max Planck pentru fizica plasmei (IPP) au lucrat nouă ani la construirea dispozitivului numit "stellarator", care a costat până în prezent un miliard de euro.

Cartea „Gândire rapidă, gândire lentă”, de Daniel Kahneman (note de lectură)

Erorile sistematice de judecată sunt cunoscute drept biasuri (eng. bias - predispoziţie, preconcepţie) şi ele apar în mod previzibil în împrejurări particulare. Atunci când pe scenă urcă un vorbitor chipeş şi sigur pe sine, puteţi anticipa că auditoriul îi va aprecia prestaţia mai favorabil decât merită.

• Oamenii tind să evalueze importanţa relativă a problemelor în funcţie de uşurinţa cu care ele sunt extrase din memorie, iar aceasta este în mare măsură determinată de mărimea spaţiului care le este acordat în mass-media.
• Teme frecvent menţionate ocupă mintea, pe măsură ce altele ies din sfera conştiinţei.

• Există două moduri de gândire: sistemul 1 şi sistemul 2. Sistemul 1 operează automat şi rapid, cu efort redus sau nul şi fără senzaţia de control voluntar. Sistemul 2 acordă atenţia necesară activităţilor mintale solicitante, printre care se numără calculele complicate.

• Ne identificăm cu sistemul 2, eul conştient, raţional, care are opinii, face alegeri şi decide la ce să ne gândim şi ce să facem. Dar descriu sistemul 1 ca stând fără efort la originea impresiilor şi senzaţiilor care sunt principalele surse ale opiniilor explicite şi ale alegerilor deliberate ale sistemului 2.
  • carti-note-lectura

Crema pentru protecţie solară - scurt istoric

O bună protecţie solară, aşa cum ne sfătuiau bunicii noştri, este indispensabilă. Pentru asta trebuie să-i mulţumim lui Eugene Schueller, fondator al grupului cosmetic L'Oréal, cel care a inventat crema de protecţie pentru plajă.

Migrena menstruală. Cauze şi tratament

Migrena este un tip de durere de cap care prezintă o largă paletă de semne și simptome, subtipuri, cu diverse cauze. Despre migrenă, în general, puteți citi într-un articol mai vechi. O parte dintre particularitățile migrenei menstruale sunt prezentate în cele ce urmează. Aproximativ două treimi dintre femeile aflate în perioada premenopauzei care suferă de migrenă afirmă că atacurile de migrenă survin, în principal, în perioada premenstruală.

Pe urmele primilor astronomi. Ep. 13: arheologia secolului 21

În acest episod, explorăm arheologia modernă prin prisma utilizării imaginilor satelitare ce ne permit să explorăm situri greu accesibile sau invizibile de la sol. Pornind de la analiza vizuală a acestora, arheologii efectuează apoi investigaţii la sol pentru a confirma sau infirma situl. Din acest punct de vedere, în zona Banatului, datorită imaginilor de rezoluţie foarte bună, au avut loc, acum un deceniu, primele studii de acest gen din ţară, permiţând descoperirea unor noi situri anterior neştiute.

Fizica particulelor şi corpul tău.

Nu doar că suntem constituiţi din particule fundamentale. De asemenea, producem particule fundamentale în mod constant şi sunt bombardaţi de particule fundamentale continuu. Acum circa 14 miliarde de ani, atunci când universul şi-a început expansiunea, materia şi antimateria ar fi trebuit să se fi anihilat. Totuşi, o cantitate mică de materie a supravieţuit.

A fost descoperită o nouă componentă a sistemului imunitar

Virusul gripei

Se pare că doctorii  încă nu au identificat şi descris exhaustiv modul în care organismul uman se apără împotriva microorganismelor. Un grup de cercetători din Danemarca, SUA şi Germania au descoperit recent o nouă componentă a sistemului imunitar: o reacţie imună rapidă care se declanşează înaintea oricărui alt mecanism cunoscut.

Sistemul de poziţionare global (GPS) - scurt istoric

Navstar 2F (parte din GPS)

Global Positioning System (GPS), în traducere ''Sistem de Poziţionare Global'', este un sistem de navigaţie bazat pe sateliţi spaţiali care furnizează informaţii despre loc şi timp, indiferent de condiţile meteorologice, oriunde pe glob sau pe lângă acesta unde există câmp vizual neobturat la patru sau mai mulţi sateliţi. Sistemul furnizează capabilităţi importante utilizatorilor militari, comerciali şi civili din lumea întreagă.

Un caz curios de pedofilie. Ce ne spune despre creier şi "sine"

Imaginează-ți, te rog, următoarea situație. Un bărbat de 40 de ani, pe nume Alex, cumsecade și responsabil, pare să manifeste preferințe sexuale neobișnuite. Soția lui, Iulia, care îl cunoaşte de zece ani, e contrariată și îngrijorată pentru că dumnealui vizitează tot mai des site-uri cu pornografie juvenilă și colecţionează reviste și website-uri de profil.  Ba chiar a solicitat serviciile de masaj ale unei tinere domnișoare, ceea ce el nu obișnuia să facă. În tot acest timp, Alex acuza migrene tot mai dureroase.

Viaţa secretă a creierului tău

Creierul uman are o viață secretă. Populațiile de neuroni rulează propriile lor programe dincolo de accesul minții conștiente. Aproape tot ceea ce gândești și simți nu se află sub control conștient. Tu, sinele conștient, care s-a trezit azi dimineață, ești doar un minuscul fragment simulat de populații neurale care reușesc să coopereze.

Ce cred oamenii din diverse ţări despre rezistenţa la antibiotice

Mai mult de 9.500 de cetățeni din 12 țări din toată lumea (Barbados, China, Egipt, India, Indonezia, Mexic, Nigeria, Rusia, Serbia, Africa de Sud, Suda și Vietnam) au răspuns întrebărilor unui chestionar referitor la rezistența la antibiotice. Iată, în continuare, câteva dintre concepţiile greșite ale populaţiei lumii cu privire la folosirea antibioticelor.

Parametrii uşurinţei în utilizare a unei aplicaţii

Uşurinţa în utilizare (eng. uzability) este determinată de:
:: viteză - cât de rapid este executată o anumită sarcină (de exemplu logarea pe un computer);
:: eficienţă - câte erori se fac până se execută corect sarcina;
:: uşurinţa  învăţării (cât de uşor e de învăţat executarea sarcinii);
:: uşurinţa memorării (cât de uşor se memorează activităţile necesare executării sarcinii);
:: preferabilitatea (dacă este sau nu preferată de utilizatori)