Tânără electrocutatăOamenii sunt fragili. Corpurile noastre pot fi cu uşurinţă mutilate de propriile noastre creaţii: sunt zdrobite, ciupite, mucegăiesc. Dar forţa fizică este slabă şi ineficientă în comparaţie cu bine-cunoscuta electrocutare, care nu  omoară în felul în care credeai.

 

 

 


Dacă ai aflat cum te omoară electrocutarea din desene animate – te prăjeşti, corpul tău transformându-se în artificii şi oasele devenindu-ţi vizibile – ei bine, te înşeli. Electricitatea nu te prăjeşte – pentru aceasta ar fi nevoie de mult mai multă decât este necesar pentru a te omorî, care e înspăimântător de puţin.

Dar înainte să trecem la partea înfricoşătoare, să rezolvăm cu partea tehnică. Există mai multe unităţi de măsură ce descriu electricitatea: voltul, care măsoară voltajul, amperul intensitatea curentului electric, wattul puterea şi ohmul rezistenţa. O analogie destul de bună la instalaţiile sanitare, de la HowStuff Works, explică diferenţele majore dintre ele: voltajul este ca şi presiunea apei, curentul (măsurat în amperi) precum debitul, iar rezistenţa (în ohmi) ca şi dimensiunea conductei.

Creşterea voltajului duce la un curent mai mare (mai mulţi amperi) – considerând că rezistenţa este constantă – deoarece în mod logic creşterea presiunii aduce cu sine creşterea debitului. Puterea (măsurată în waţi) este pur şi simplu voltajul înmulţit cu curentul (măsurat, din nou, în amperi).

 

 

 

Un amper reprezintă aproximativ 6,242x1018 electroni trecând printr-un anumit punct pe secundă. Iar un watt este echivalent cu un joule de energie pe secundă, dar aceasta nu prea contează în discuţia de faţă.

 

De câte electricitate este nevoie pentru a omorî o persoană?

Acum să trecem la treabă. Şi cum altfel puteam trece la treabă decât cu ajutorul lui Adam Savage de la MythBusters? Aşa că l-am întrebat de câtă electricitate este nevoie pentru a omorî o persoană. Răspunsul său? „Sunt pe cale să vă înspăimânt.”

Şapte miliamperi. Timp de trei secunde. Doar de atât este nevoie. Electricitatea te omoară întrerupându-ţi ritmul inimii. Dacă 7 miliamperi ajung la inima ta continuu pentru trei secunde, inima ta este afectată de aritmie, a explicat el. Iar atunci toate celelalte organe încep să cedeze. Ai putea uşor omorî pe cineva cu o baterie de 9 volţi sau chiar cu una AAA, conectată direct la inimă.

Motivul pentru care electricitatea nu omoară milioane de oameni pe zi cu şocuri extrem de mici este că nu ajunge direct la inimă, corpurile noastre având rezistenţă naturală la electricitate. Rezistenţa pielii se încadrează undeva între 5.000 şi 15.000 de ohmi. Adam a declarat că „este foarte foarte greu de cuantificat” exact de câtă electricitate e nevoie pentru a trece prin piele, deoarece există foarte multe variabile, precum hainele purtate. De asemenea, „cum cuantifici că cineva chiar a murit?”

Dar, dacă vă consolează, Adam susţine că şocul static pe care chiar îl simţi are în jur de 20.000 de volţi – voltaj înalt, dar puţini amperi.

 

Fulgerele


Aşadar trucul este puterea electrică corectă care să treacă prin pielea şi hainele şi papucii noştri de plastic pentru a lovi inima. Şi există un mod sigur de a o face: fulgerul. Când vine vorba de fulgere, Adam declară, „ceea ce am discutat nu se mai aplică”. Un fulger poate atinge peste un miliard de volţi. Rezistenţa aerului, a explicat, este de aproximativ 10.000 de volţi pe centimetru – astfel, pentru a se deplasa măcar 10 cm prin aer, fulgerul trebuie să aibă 100.000 de volţi.

Aparatele ar putea genera fulgere în mod artificial – un tip pe nume Charles Steinmetz a construit o maşină de fulgere în 1916 ce genera peste 10.000 de amperi şi 100.000 de volţi. Motivul pentru care unii oameni supravieţuiesc este că au noroc la drumul parcurs de fulger prin corpul lor – astfel sunt arşi dacă traversează partea exterioară a corpului, cum se întâmplă când eşti ud, dar dacă inima nu este atinsă, pot supravieţui.

Aceasta este evident foarte nepractic – efortul  şi energia necesare pentru o maşină de fulgere ar putea fi mai uşor utilizate pentru bombe atomice, după cum arată şi toate filmele apocaliptice. În plus, sunt maşinării mult mai simple ce fac o treabă similară când vine vorba de electrocutat oameni.

Aparate precum Taserele deja omoară oameni ocazional. Cu toate acestea, după spusele lui Adam, Taserele sunt create în cunoştinţă de cauză – majoritatea impulsurilor sunt la intervale mult mai scurte de 3 secunde (3 secunde fiind necesare pentru a omorî), pentru a nu fi fatale.

Totuşi, avem probabil puţine motive să ne temem de moarte prin electrocutare. Cu excepţia scaunului electric nu prea îndemânatic, nimeni nu a omorât oameni sistematic prin intermediul electricităţii. Iar maşinile, dacă ar fi să fie lovite de o dorinţă de a ucide, ar folosi probabil toate celelalte moduri inventate de oameni pentru a se omorî între ele.


 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului "How Electrocution Really Kills You", publicat de Gizmodo.com
Traducerea: Anca Negulescu

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.