Potrivit unei echipe de cercetători condusă de experţi ai University of Western Ontario, se pare că suntem mai mult decât un număr. Considerat un standard de măsurare a inteligenţei, scorul coeficientului de inteligenţă (IQ) nu oferă de fapt o măsură precisă a intelectului cuiva.
Aceasta este concluzia unui studiu de marcă – cel mai aprofundat în domeniu - condus de Adrian Owen de la Institutul pentru Minte şi Creier al Universităţii Western Ontario. Studiul a inclus mai mult de 100.000 de participanţi de pe tot globul, care au fost rugaţi să completeze 12 teste cognitive pentru verificarea memoriei, raţionamentului deductiv, atenţiei şi a capacităţilor de planificare.
Studiul a descoperit că un simplu scor IQ este înşelător atunci când se evaluează capacitatea intelectuală a cuiva. Concluziile acestuia au apărut în articolul ”Fracţionarea inteligenţei umane”, publicat în numărul de luna trecută al revistei Neuron.
"Deşi există diferite tipuri de inteligenţă, acestea sunt influenţate de o singură inteligenţă generală, primordială - cea care se măsura în esenţă folosind teste de tipul IQ”, a spus Adam Hampshire de la Institutul pentru Minte şi Creier, coautor al lucrării. Hampshire a subliniat că acest tip de test este insuficient pentru a măsura intelectul cuiva şi că nu ia în considerare o multitudine de factori şi de capacităţi – diferite tipuri de inteligenţă. ”În trecut, când oamenii încercau să analizeze cum este inteligenţa legată de creier, se aborda această problemă pornind în general de la prezumţia că există o formă dominantă de inteligenţă care este deservită de un sistem specific din creier. Ceea ce am descoperit noi este că acele regiuni ale creierului asociate cu orice ”factor G”- care reprezintă inteligenţa generală - găzduiesc de fapt mai multe sisteme specializate, nu doar unul singur”, a explicat el. ”Ce am realizat noi prin acest studiu este diferit de ce s-a făcut până acum, pentru că noi am încercat să înţelegem care este structura inteligenţei luând în considerare modul în care creierul se organizează în sisteme funcţionale specializate – adică, atunci când analizezi creierul şi vezi că există mai multe zone care formează reţele şi constaţi că acestea sprijină diferite tipuri de funcţii”.
În cadrul studiului, cercetătorii au folosit tehnici de imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională (RMN) pe un grup de participanţi pentru a demonstra că diferenţele dintre abilităţile cognitive corespund unor circuite individuale din creier. "Există aceste forme multiple de inteligenţă şi fiecare dintre ele se află într-un sistem cerebral diferit”, a spus Hampshire. Rezultatele studiului au condus la concluzia că la o gamă largă de sarcini cognitive, diferenţele de capacitate privesc cel puţin trei componente ale inteligenţei – memoria pe termen scurt, raţiunea şi aptitudinea verbală. Aceste trei componente combinate creează o inteligenţă sau ”un profil cognitiv”. Cu alte cuvinte, nu există o măsură unică a inteligenţei. Dată fiind gama de participanţi la studiu, rezultatele le-au oferit cercetătorilor şi o nouă perspectivă asupra modului în care factori precum vârsta, sexul şi tendinţa de a participa la jocuri electronice pot influenţa funcţionarea creierului. În timp ce vârsta are un efect negativ profund asupra memoriei şi a capacităţilor de raţionare, cei care participă la jocuri pe computer au avut rezultate mai bune la teste care evaluau raţionamentul şi memoria pe termen scurt. "Eu sper ca acest studiu să deschidă o dezbatere despre cum concepem şi cum măsurăm inteligenţa umană.
Deseori auzim diverse comparaţii (despre inteligenţă) şi acest lucru reprezintă o abordare exagerat de simplificată. Oamenii ar trebui să fie sceptici când aud despre rapoarte care stabilesc diferenţele între populaţii pe baza IQ-ului; acesta nu ar trebui să reprezinte o unică unitate de măsură pentru inteligenţă. Dacă analizăm corelările demografice mai în detaliu vom putea înţelege mai bine. Toate aceste tipare trebuie examinate cu ajutorul unui model mult mai detaliat”, a subliniat Hampshire. ”Noi am identificat diferite forme de inteligenţă care relaţionează cu diferite sisteme ale creierului. Am cercetat unele dintre acestea şi în corelare cu tipuri de inteligenţă şi cu diferite variabile social demografice. Urmează acum să rafinăm acest model de a descrie inteligenţa”.
Traducere de Daniela Albu după debunking-iq-myth, cu acordul editorului.
