Un studiu realizat recent dezvăluie că sărăcia îi determină pe oameni să se concentreze asupra obiectivelor pe termen scurt, ignorându-le între timp pe cele pe termen lung. Să fie de vină personalitatea celor în nevoie ori sărăcia în sine? Detalii pe această temă, în continuare.
Un studiu realizat recent de o echipă de cercetători care activează în domeniul afacerilor, psihologiei şi economiei sugerează că persoanele care trăiesc în sărăcie iau decizii financiare proaste pe termen lung deoarece situaţia lor economică îi împiedică să se concentreze pe orice alt lucru decât pe viitorul apropiat. Cercetătorii au publicat o lucrare în revista Science descriind experimente de laborator pe care le-au efectuat şi care arată că oamenii tind să se concentreze pe necesităţi aflate la îndemână, mai degrabă decât pe cele accesibile doar pe termen lung atunci când dispun de resurse limitate. Acest lucru ar putea explica comportamentul aparent contradictoriu observat la persoanele sărace, cum ar fi accesarea unor credite cu dobânzi ridicate.
Cercetătorii remarcă faptul că, de-a lungul anilor, mulţi cercetători au studiat comportamentul persoanelor sărace în încercarea de a înţelege de ce majoritatea acestora nu recurg la măsuri care să îi scoată din această situaţie. Destul de des, în loc să economisească şi să-şi planifice atent viitorul, cei care trăiesc în sărăcie îşi cheltuie toţi banii pe care îi au pe lucruri mai puţin importante şi apoi împrumută bani de la creditori care au dobânzi ridicate pentru a putea achita necesităţi de bază cum sunt chiria şi mâncarea. Unii autori au sugerat, spun cercetătorii, faptul că multe dintre aceste persoane suferă de tulburări mentale sau pur şi simplu nu dispun de calităţile necesare pentru a progresa prin forţe proprii.
În cadrul acestui nou studiu cercetătorii au realizat mai multe experimente menite să descopere dacă faptul în sine că au o situaţie financiară precară poate determina oamenii să ia decizii financiare proaste. Toate studiile s-au bazat pe faptul că tuturor voluntarilor le-a fost alocată o anumită cantitate de resurse (fie timp mai lung de joc, fie puncte suplimentare ) atunci când au jucat un joc video. Unora li s-a dat foarte mult, altora mai puţin. Jocul a fost apoi monitorizat pentru a judeca abilitatea de a lua decizii şi pentru a compara alegerile făcute de cei "bogaţi" versus cele luate de cei "săraci". Cercetătorii au scos la iveală faptul că cei care au avut la dispoziţie resurse limitate la început, au avut tendinţa de se concentra aproape exclusiv pe realizarea sarcinilor aflate la îndemână, chiar dacă ştiau că timpul alocat atingerii scopului era pe cale de a se termina. Pentru a permite jocului să continue, cercetătorii au introdus şi opţiunea împrumuturilor la dobânzi din ce în ce mai mari. Astfel au descoperit că în cadrul jocului, aşa cum se întâmplă şi în viaţa reală, cei care au la dispoziţie resursele cele mai limitate au tendinţa de a se împrumuta cel mai mult, în ciuda faptului că sunt nevoiţi să plătească mai mult.
Cercetătorii afirmă că experimentele lor indică faptul că traiul în sărăcie reprezintă el însuşi un motiv suficient pentru a determina persoanele să ia decizii contrare celor pe care le-ar lua cineva care analizează situaţia din exterior. Din acest motiv programele care îi sprijină pe cei săraci ar trebui să îşi concentreze atenţia asupra unor modalităţi de a-i scoate pe cei săraci din mediul lor şi de a le oferi ajutor ulterior, mai degrabă decât să le ofere un ajutor care să îi ajute pe cei care trăiesc în astfel de condiţii să-şi menţină stilul de viaţă, afirmă cercetătorii.
Mai multe informaţii: Unele din consecinţele faptului că dispunem de prea puţine resurse financiare, Science, 2 noiembrie 2012: Vol. 338 nr. 6107 pag. 682-685. DOI: 10.1126/science.1222426
Rezumat
Persoanele care au o situaţie financiară precară adesea se angrenează în comportamente cum ar fi împrumuturile excesive care adâncesc şi mai mult condiţiile de sărăcie. Unele explicaţii pentru aceste comportamente se concentrează asupra trăsăturilor de personalitate ale celor săraci. Altele incriminează factorii de mediu, cum ar fi locuinţele în care aceştia trăiesc sau accesul la resurse financiare. Noi luăm în considerare în schimb modul în care anumite comportamente provin pur şi simplu din faptul că dispunem de mai puţin. Noi sugerăm că lipsurile le schimbă celor cu astfel de probleme modul de a-şi concentra atenţia asupra diferitelor obiective posibile. Îi determină să se implice mai mult în unele probleme, ignorând în acelaşi timp altele. În cadrul mai multor experimente, noi arătăm că sărăcia duce la schimbări de concentrare a atenţiei care pot ajuta la explicarea unor comportamente precum împrumuturile excesive. Noi discutăm şi modul în care acest mecanism ar putea explica, de asemenea, şi alte enigme ale sărăciei.
Traducere realizată de Ecaterina Pavel după poverty-people-focus-short-term, cu acordul Phys.org.
