O echipă de cercetători de la Univ. din Chicago afirmă că oamenii, atunci când gândesc în prima limbă străină învăţată, mai puţin familiară în comparaţie cu limba maternă, sunt imuni la două tendinţe prezente în mod obişnuit în procesul de decizie.
Una dintre contribuţiile esenţiale aduse de psihologie a fost analiza bine documentată a felurilor atât de variate în care gândirea noastră este scurtcircuitată de o serie de erori. Investigaţiile referitoare la modalităţile şi mijloacele prin care se pot combate aceste erori au rămas în urmă, dar această stare de fapt începe să se schimbe.
Prima parte a investigaţiei celor din Chicago a implicat binecunoscutele efecte de influenţare a deciziilor în funcţie de formularea problemei de rezolvat, (aşa-numitul efect de "framing"). Subiecţilor li s-a spus că 600000 de oameni riscă să moară din cauza unei boli mortale. Apoi li s-a prezentat aceeaşi decizie de luat în cazul lor, formulată diferit. Iniţial, trebuiau să aleagă dintre un medicament (varianta A) care ar fi salvat cu siguranţă 200000 de vieţi şi un altul (varianta B) care prezenta 33,3% şanse de a-i salva pe toţi cei 600000 de oameni, dar de asemenea implica 66,6% posibilităţi să nu salveze pe nimeni. Apoi, subiecţii trebuiau să aleagă dintre un medicament (varianta A) în urma administrării căruia ar fi murit 400000 de oameni şi un altul (varianta B) care prezenta 33,3% şanse că nu va muri nimeni, dar de asemenea implica 66,6% posibilităţi că toţi cei 600000 de oameni în cauză vor muri.
În fiecare din cele două situaţii, riscul e acelaşi, dar numeroase studii au demonstrat că oamenii sunt în mod sistematic influenţaţi de modul în care este formulată o alegere. În primul caz, izbitor este faptul că cei mai mulţi subiecţi aleg varianta A, pentru că oamenii tind să prefere siguranţa oferită de această opţiune. În al doilea caz, şi mai izbitor este că varianta A este surclasată de medicamentul B, iar oamenii deodată preferă să-şi asume un risc mare.
Boaz Keysar şi echipa sa au demonstrat că foarte mulţi vorbitori nativi de limbă engleză au manifestat reacţii tipice faţă de cele două formulări, atunci când au luat această decizie în limba engleză, dar nu şi atunci când au răspuns în prima limbă străină învăţată în şcoală, japoneza. Aceeaşi poveste s-a repetat şi cu vorbitorii nativi de coreeană: atunci când nu s-au mai lăsat influenţaţi de formulările înşelătoare, au răspuns în engleză. Cazul a fost identic şi pentru vorbitorii nativi de franceză care au dat un răspuns în limba engleză, prima limbă străină învăţată de ei. Un studiu făcut imediat după acest experiment a adăugat o altă variabilă, anume o a treia opţiune mai măruntă şi astfel s-a confirmat că participanţii nu aleg la întâmplare o variantă anume atunci când sunt obligaţi să gândească acţiunile în prima limbă străină învăţată.
A doua parte a investigaţiei s-a axat pe aversiunea faţă de pierderi de tot felul. În mod normal, din punct de vedere emoţional suntem de două ori mai afectaţi negativ de pierderile noastre decât pozitiv de câştigurile de acelaşi fel. Aşa că, puşi în faţa provocării de a se implica într-un joc de rişcă, având şansa de a câştiga un dolar jumătate sau posibilitatea de a pierde un dolar, oamenii obişnuiau să fugă de un aşa pariu chiar dacă, gândind la rece, în spiritul obiectiv al legii probabilităţilor, teoretic ei ar fi câştigat pe termen lung. Keysar şi colegii săi le-au oferit vorbitorilor de engleză nativi 15 dolari, bani-gheaţă, pentru a juca în 15 runde, dându-li-se şansa să-şi echilibreze singuri balanţa câştigurilor şi a pierderilor din final. Concluzia cheie este următoarea: jucătorii erau mult mai entuziaşti să îşi asume un risc atunci când jucau rişca în spaniolă, prima limba străină învăţată de ei.
Cercetătorii nu sunt 100% siguri de ce a vorbi într-o limbă mai puţin familiară determină oamenii să fie mai raţionali, adică să nu se lase afectaţi de formulările înşelătoare şi de teama de a pierde. Cu toate acestea, specialiştii cred că totul se învârte în jurul distanţei psihologice ce încurajează o gândire sistematică, mai degrabă decât o gândire automată. Astfel, se reduce impactul emoţional al deciziilor. Această descoperire se potriveşte foarte bine cu investigaţiile anterioare în care se arată că influenţa emoţională a jurămintelor, a manifestărilor de iubire şi a reclamelor e diminuată atunci când toate acestea sunt prezentate într-o limbă străină.
Această descoperire are implicaţii importante în cercetările internaţionale desfăşurate pe Internet – măsurile psihologice pot varia în funcţie de participanţi, dacă ei răspund în limba lor nativă sau în prima limbă străină învăţată mai târziu în viaţă. “Probabil că oamenii care în mod normal iau decizii în limbi străine mai degrabă decât în limba lor nativă sunt mai înţelepţi cu privire la economiile lor, investiţiile făcute şi la deciziile de pensionare, ca rezultat al reducerii miopiei provocate de teama unei eventuale pierderi”, au concluzionat specialiştii. “Pe termen lung, acest lucru se poate dovedi benefic.”
________
Studiul complet: Boaz Keysar,, Sayuri L. Hayakawa, and Sun Gyu An (2012).The Foreign-Language Effect, Thinking in a Foreign Tongue Reduces Decision Biases. Psychological Science DOI: 1177/0956797611432178
Traducere realizată de Cristina Stancu după We think more rationally in a foreign language, cu acordul autorului.
