Resimţim obturaţia de canal radicular ca fiind mult mai dureroasă pentru că putem auzi aparatul pentru polizat al dentistului? Acesta este una dintre implicaţiile noului studiu care sugerează faptul că simţurile ne pot afecta răspunsul la tratament.
Sunetele, mirosurile şi simţul vizual pot modifica subtil răspunsul nostru la tratament, acţionând într-un mod asemănător cu efectul placebo. Constatarea întăreşte ideea că o mare parte din comportamentul nostru poate fi rezultatul memoriei noastre care răspunde subconştient la indiciile care amintesc de experienţele trecute.
Efectul placebo se produce atunci când persoanele cu o afecţiune medicală par să se simtă mai bine în urma administrării unui tratament care nu conţine ingrediente active, de exemplu pastile de zahăr sau chiar în urma unei conversaţii purtate cu un medic amabil. Se consideră că acest lucru funcţionează deoarece beneficiarii au fost determinaţi de-a lungul vieţii să se simtă mai bine atunci când iau o pastilă sau când sunt consultaţi de către medicul lor.
S-a considerat iniţial că efectul apare numai atunci când suntem conştienţi că primim tratament. În prezent se pare că indicii provenite de la nivelul subconştientului pot declanşa ceva asemănător cu efectul placebo şi geamănul său întunecat, efectul nocebo, care face oamenii să se simtă mai rău.
Cercetătorii conduşi de Karin Jensen de la Massachusetts General Hospital din Charlestown au testat idea pe 40 de voluntari cărora le-au arătat două imagini diferite pe un ecran de computer. Atunci când au privit una dintre dintre imagini, voluntarii au primit un impuls de energie termică scurt, dar dureros la nivelul braţului. Când au privit cealaltă imagine voluntarii au primit un impuls mai slab. De fiecare dată când au privit una din cele două imagini, ei au trebuit să evalueze gradul durerii resimţite de la zero la insuportabil.
În a doua etapă a studiului 20 dintre participanţi au repetat testul, dar de data aceasta cercetătorii au aplicat acelaşi nivel de energie termică pentru ambele imagini. Deoarece voluntarii au învăţat să se aştepte la niveluri diferite de durere la fiecare imagine, ei au continuat să aprecieze impulsurile care le-au fost administrate concomitent cu imaginea "foarte dureroasă" ca fiind mai severe decât cele administrate în acelaşi timp cu imaginea "cu durere uşoară".
În cele din urmă, ceilalţi 20 de voluntari au vizionat imaginile din nou şi încă odată a fost folosită aceeaşi intensitate termică în ambele cazuri. Dar acest grup a văzut fiecare imagine doar timp de 12 de milisecunde, astfel încât voluntarii nu au putut detecta în mod conştient pe care dintre ele o vedeau. Cu toate acestea, ei au reuşit să le deosebească subconştient, asociind din nou imaginea care reflecta "durerea intensă" cu durerea mult mai severă ("Proceedings of the National Academy of Sciences, doi.org/jb6").
"Studiul indică faptul că experienţele emoţionale şi comportamentul nostru sunt adesea ghidate de stimuli generaţi cerebral, de propria conştiinţă", afirmă Fabrizio Benedetti de la University of Turin Medical School din Italia. "Încă o dată răspunsul placebo scoate la iveală un model excelent care să ajute la înţelegerea modului în care creierul nostru funcţionează."
Jensen afirmă că dacă putem identifica indicii care în mod inconştient ajută la recuperare, cum ar fi prezenţa unui miros pe fundal sau pur şi simplu o strângere de mână fermă, liniştitoare de către un medic", apoi le-am putea integra în practica clinică. De asemenea, am putea încerca să reducem sau să eliminăm expunerea oamenilor la replicile care pot împiedica recuperarea. "Gradul de conştientizare a acestor mecanisme şi faptul că acestea funcţionează la cele mai multe persoane reprezintă un prim pas important. Al doilea pas va fi testarea intervenţiile care ar putea aduce un beneficiu pacienţilor", afirmă ea.
Cu toate acestea, Joel Voss de la Universitatea Northwestern din Chicago este sceptic în privinţa posibilităţii noastre de a îmbunătăţi tratamentul folosind indicii provenite de la nivel subconştient. Ar fi prea greu să le generăm în cadrul unui spital sau a unei clinici, afirmă el.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului subconscious-cues-might-help-you-heal-faster, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Ecaterina Pavel
