Se pare că aţi putea avea IQ-ul unui copil minune fără să ştiţi asta. Dar nu vă entuziasmaţi prea tare. Aţi putea fi la egalitate cu un copil minune muzician, artist sau chiar jucător de şah, dar acest lucru spune mult mai mult despre mintea copilului decât despre dvs.
Pentru revista Psychology Today, specialistul în psihologie cognitivă De la NYU Scott Barry Kaufman analizează cum un nou studiu despre copiii minune a scos la iveală nişte rezultate surprinzătoare despre inteligenţă. De pildă? Un IQ mare nu este o condiţie necesară pentru copiii minune.
... într-un manual recent despre inteligenţă la editarea căruia am participat, David Henry Feldman şi Martha Morelock explică faptul că nu IQ-ul (coeficientul de inteligenţă) este cel prin care se disting copii minune, ci faptul că aceştia sunt foarte talentaţi şi prezintă abilităţi excepţionale într-un anumit domeniu. Atât Feldman cât şi Morelock au studiat pe larg copii precoce, iar concluziile lor sunt bazate pe investigarea copiilor cu care au lucrat, cât şi pe literatura de specialitate despre copiii minune.
Din păcate, nu există multe studii sistematice despre copii minune... De aceea mi-a făcut plăcere să văd un studiu nou în revista Intelligence, studiu care aruncă o lumină nouă asupra copiilor minune. Psihologul Joanne Ruthsatz şi marele violonist Jourdan Urbach au administrat ultima ediţie a testului de inteligenţă Stanford-Binet unui număr de nouă copii minune care au apărut în programe televizate naţionale şi internaţionale. Majoritatea acelor copii au atins un nivel de performanţă profesional în domeniul lor la vârsta de 10 ani, de notat fiind faptul că domeniile alese de ei erau bazate pe reguli. Un copil minune alesese arta, altul matematica, patru urmaseră muzica, un copil schimbase domeniul muzicii cu cel al gastronomiei, iar altul renunţase la muzică pentru artă.
Când acestor copii li s-a calculat indicele total de inteligenţă, ei au înregistrat rezultate cuprinse între 108 şi 147 – toate peste medie, dar nimic prea ieşit din comun. În plus, acest lucru scoate în evidenţă faptul că, asemănător rezultatelor din studiul lui Feldman şi Morelock, ”un IQ ridicat nu este necesar pentru a fi un copil minune.“ Acelaşi lucru este valabil şi pentru inteligenţa spaţială, o abilitate asociată adeseori cu un IQ ridicat; un copil minune (un violonist de jazz, câştigător a multor premii, care, deşi nu a primit vreodată lecţii formale, este cea mai tânără persoană ce a cântat alături de Wynton Marsalis la Lincoln Center) a terminat testul cu un rezultat de doar 71 la testul de inteligenţă spaţială – mai mic decât cele obţinute de 97% din populaţie.
Însă, ceea ce toţi copiii minune au avut în comun a fost o memorie de lucru extraordinară:
Fiecare copil minune implicat în studiu a obţinut rezultate foarte bune la testele memoriei de lucru – mai bune decât 99% din populaţie. În fapt, 6 din 8 copii minune au înregistrat scoruri peste 99,9% din populaţie. Atenţie: memoria de lucru nu înseamnă doar abilitatea de a memora un şir de numere. Aceea este memoria pe termen scurt. În schimb, memoria de lucru este abilitatea de a reţine informaţii în timp ce sunt manipulate şi procesate alte informaţii.
Întrebarea de un milion de dolari este, desigur, de ce au aceşti copii minune memorii de lucru atât de impresionante. Accesaţi Psychology Today pentru a o analiză exhaustivă şi totodată clară a diverselor teorii în domeniu – cea mai notabilă fiind despre potenţialul rol al autismului.
Traducere de Andreea Dogaru după You could have the IQ of a prodigy and not even know it.
