Cu toate disputele politice, instabilitatea economică şi problemele climaterice, ai crede că ziarele sunt pline de veşti proaste. În mod ciudat, lucrurile stau exact invers. Indiferent de ceea ce se întâmplă în lumea reală, engleza este o limbă optimistă.
Aceasta este descoperirea surprinzătoare a matematicienilor de la Universitatea din Vermont, care chiar luna trecută folosiseră informaţii de pe Twitter pentru a susţine faptul că nivelul global de fericire s-a diminuat în ultimii doi ani. Şi totuşi, în ciuda acestor tendinţe pe termen scurt, engleza pare să rămână ”puternic înclinată spre optimism”, aşa cum afirmă Peter Dodds, un membru al echipei.
Desigur, aceasta ar putea părea o afirmaţie atât de exagerată încât să fie considerată chiar imposibilă. Pentru a ajunge la această concluzie, ei au examinat miliarde de cuvinte din diferite surse variind de la toate numerele publicaţiei The New York Times din ultimii douăzeci de ani, versuri ale unor cântece apărute de-a lungul a cincizeci de ani, Twitter şi până la Google Books Project, care include milioane de texte, cele mai vechi datând chiar din 1520. Apoi ei au analizat cele mai folosite 5000 de cuvinte din fiecare din aceste surse şi au rugat nişte voluntari să evalueze folosind o scară de la 1 la 10 ”fericirea” celor mai întâlnite 10,222 de cuvinte obţinute din aceste surse.
Unele cuvinte, precum ”the” (articolul hotărât din engleză este proclitic, deci un cuvânt de sine stătător) sau ”este”, generau scoruri complet neutre, în timp ce alte cuvinte obţineau scoruri atât de diferite încât ajungeau să se claseze undeva pe la mijloc. Conform cercetătorilor, aceste lumi teribil de diferite includeau subiecte ca ”profanul, alcoolul şi tutunul, religia, capitalismul şi socialismul, sexul, căsătoria, fast-food-urile, clima şi fenomene culturale precum trupa Beatles, iPhone-ul şi zombii.”
Dar tot mai rămâneau cuvinte pentru care oamenii ofereau scoruri extreme – ”râs” a obţinut un foarte vesel 8.5, în timp ce ”terorist” a obţinut un foarte trist 1.3. Folosind aceste scoruri, cercetătorii au testat apoi textele şi în toate cele patru surse ei au descoperit o tendinţă evidentă spre optimism, la care de altfel nu ne-am aştepta. Existau mai multe cuvinte ”fericite” decât ”nefericite”, iar cele dintâi tindeau să apară mult mai frecvent – fie că era vorba despre postări de pe Twitter, articole din Times sau literatura britanică din secolul al XVII-lea.
Acesta nu este un lucru neînsemnat. Această tendinţă sprijină ideea că limbajul este un construct social menit să dea naştere unor relaţii optimiste între grupuri. De aceea limbajul comportă o ”fericire” netă, chiar şi atunci când vorbim despre lucruri negative - stă în natura umană să aducem nişte veşti bune după o poveste tristă. Chiar dacă gândurile pe care vrem să le exprimăm sunt triste, o mare parte din cuvintele disponibile nouă sunt unele vesele, astfel că nu putem vorbi prea mult fără a a spune ceva optimist.
Este o teorie importantă şi una care nu este neapărat uşor de împăcat cu percepţia noastră intuitivă conform căreia limbajul este ceva pe care-l folosim pentru a comunica orice dorim. Ideea că limbajul în sine ne împinge într-un fel să spunem anumite lucruri – în acest caz, să spunem lucruri optimiste – poate părea exagerată şi trebuie într-adevăr să se mai facă cercetări înainte de a putea afirma acest lucru cu certitudine. Dar această analiză sugerează că astfel de tendinţe chiar există în tot felul de domenii şi că ele împing limbajul într-o direcţie per total optimistă.
Articolul reprezintă traducerea articolului Language is hardwired to be optimistic, even if people aren’t, publicat pe site-ul io9.com.
Traducere: Ana Cristina Dumitrache
