Următoarea lovitură "în stil rusesc" a unui meteor ar putea veni ca o surpriză totală şi poate că asta este OK. Un studiu pe tema unui sistem de avertizare timpurie (a unui potenţial impact) a descoperit că el va rata mai mult de jumătate dintre stâncile venite din spaţiu de dimensiunea celei care a explodat deasupra Celeabinskului, în Rusia, cu un an în urmă. Însă şansele ca un asemenea meteor să aibă un impact periculos sunt atât de mici, încât dezvoltarea unor sisteme capabile a repera toate avertismentele nu merită efortul financiar.
Meteorul Celeabinsk a fost o stâncă de 20 metri care a năvălit şuierând pe neaşteptate în atmosfera Pământului pe 15 februarie 2013. A explodat cu forţa a aproximativ 600 kilotone de TNT, provocând o undă de şoc care a zguduit ferestrele şi a trântit oamenii din picioare. Evenimentul a aprins interesul global pentru sistemele de avertizare a meteorilor.
Se presupune că milioane de roci mici balansează în apropierea Pământului pe orbita lor în jurul Soarelui. Sunt greu de descoperit şi studiat, deoarece reflectă foarte puţină lumină solară şi pot fi reperate numai când sunt aproape. Chiar şi atunci, s-ar putea să nu fie un telescop pregătit în acea zona a cerului şi la timpul potrivit.
Previziuni meteorice
Telescoape cu câmp mare, care matură cerul întreg de câteva ori pe noapte, ar putea să arate mai multe dintre corpurile cu potenţial de impact. Spre sfârşitul lui 2015 reţeaua de telescoape ATLAS din Hawaii va începe căutarea stâncilor de mărimea celei de la Celeabinsk şi mai mari care vin în apropierea Pământului. Sistemul ar trebui să fie capabil să detecteze obiectele mai mici din timp pentru a da un avertisment de posibilă coliziune cu două zile înainte, spune conducătorul de proiect John Tonry de la Universitatea Hawaii din Honolulu.
Între timp, European Space Agency (Agenţia Spaţială Europeană) ia în calcul un plan de a construi o reţea mai mare, globală, care ar putea să mărească timpul de avertizare de mai mult de două ori, spune Andrea Milani de la Universitatea din Pisa, Italia.
Timpi de avertizare de câteva zile ar putea micşora pierderile calculate spune Alan Harris, un astronom pensionat de la Jet Propulsion Laboratory al NASA, în Pasadena, California. "În cazul Celeabinsk chiar şi o avertizare cu două ore înainte a populaţiei de a nu se apropia de ferestre ar fi prevenit cel puţin 90 la sută dintre vătămări", spune el.
Dar astfel de observaţii ar fi ratat meteorul de la Celeabinsk. Observaţiile de la sol pot vedea numai stâncile ce apar în partea de cer aflată în noapte, iar acela, ca şi aproximativ jumătate dintre corpurile cu potenţial de impact, a apărut pe cerul zilei. De fapt, un studiu ca ATLAS ar repera numai o treime dintre obiectele mai mici care se îndreaptă către Pământ, după cum sugerează o simulare recentă. "Singura cale de a te descurca cu această problemă este să ai o navă spaţială", spune Robert Jedicke, de la Universitatea Hawaii din Manoa.
Suficient de pregătiţi
Nu există planuri de a construi nave în acest scop. Dar Tim Spahr, director la Minor Planet Center în Cambridge, Massachusetts, nu este îngrijorat: meteori de mărimea celui de la Celeabinsk lovesc planeta numai o dată sau de două ori într-un secol şi cei mai mulţi dintre ei cad în oceane sau zone nepopulate. O navă care să poată descoperi aceste corpuri întunecate cu câteva zile înainte de impact ar necesita un telescop mare şi sensibil şi ar putea costa mai mult de un miliard de dolari.
Cu bani mai puţini am putea lansa misiuni care ar putea repera obiecte mai mari, mai strălucitoare, de cel puţin 100 metri în diametru şi care au un potenţial distrugător mai mare - şi le-am putea vedea venind cu decenii în avans.
Două misiuni spaţiale vizând aceşti asteroizi mari sunt în dezvoltare. Un proiect privat numit Sentinel caută donaţii filantropice pentru a plasa un telescop lângă Venus.
Un altul, numit NEOCam, speră să obţină finanţare de la NASA pentru a plasa un telescop în apropierea Pământului. Sunt necesare telescoape spaţiale ca acestea pentru a satisface o dispoziţie a Congresului SUA de a găsi 90 la sută dintre toţi asteroizii de lângă Pământ mai mari de 140 metri în diametru până în 2020, spune Spahr. În prezent, această cifră este undeva între 25 până la 30 la sută, spune Amy Mainzer de la NASA.
Dar chiar şi proiecte ca acesta s-ar putea să nu merite costul, spune Harris. Observaţiile de la sol ar putea furniza avertizări mai târzii, dar totuşi suficient de utile. Pământul s-ar putea să nu fie complet pregătit pentru alt impact, dar poate că suntem pregătiţi suficient, spune el.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului earth-is-prepared-enough-for-the-next-asteroid-strike, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Marian Stănică
