Există dovezi ştiinţifice care sugerează că odată a existat apă pe Marte. Dar noile cercetări insinuează că o mare parte din aceste dovezi, sub formă de argilă, ar fi putut proveni din lavă, nu din lacuri, micşorând şansele ca viaţa să fi apărut vreodată pe Marte.
În prealabil, oamenii de ştiinţă au presupus că straturile de argilă găsite pe Marte s-au format fie prin interacţiunea solului cu apa stătătoare, fie prin existenţa unor bule de apă create de către nişte cratere vulcanice hidrotermale. În ambele situaţii, prezenţa umezelii i-a făcut pe cercetători să sugereze că au existat posibilităţi mari pentru întreţinerea vieţii pe Marte.
Dar noile cercetări ale meteoriţilor sugerează că acele straturi de argilă s-ar fi putut forma atunci când lava bogată în apă s-a răcit. Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii de la Universitatea Poitiers din Franţa au comparat mineralele marţiene cu cele formate din răcirea lavei pe atolul Mururoa din Polinezia Franceză. Iar cele două probe se aseamănă destul de bine.
Ceea ce face această nouă teorie mai plauzibilă este faptul că straturile de argilă de pe Marte au o grosime de sute de metri, fiind astfel mai probabil ca ele să se fi format din erupţii de lavă decât din cauza interacţiunii dintre sol şi apă. Cercetarea a fost publicată în secţiunea de geologie a revistei Nature.
Fireşte, această constatare nu înseamnă că nu a existat niciodată apă pe Marte, ea doar lasă să se înţeleagă că planeta se poate să fi fost mai puţin habitabilă decât se credea anterior. Acest lucru nu înseamnă că descoperirea exclude din start existenţa vieţii pe Marte, dar – dacă este corectă – o face mai puţin probabilă. Cu puţin noroc, Curiosity va scoate la lumină această situaţie în curând.
Traducere după mars-might-not-have-been-as-moist-as-we-thought de Andreea Dogaru
