Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au analizat 700 de milioane de cuvinte şi sintagme din mesajele de pe Facebook a 75.000 de voluntari. "Norii" de cuvinte rezultaţi arată în ce măsură felul în care folosim limba este influenţat de personalitate, vârstă şi sex. Canale media, precum Facebook sau Twitter, au revoluţionat modul în care psihologii studiază comportamentul şi tendinţele umane.
Până în prezent, media socială a fost utilizată pentru a urmări felul în care dispoziţia oamenilor se schimbă în funcţie de anotimp, pentru a prezice evoluţia bursei de valori şi chiar pentru a estima nivelul de fericire în timp. Google s-a implicat şi el, detectând epidemiile de gripă cu săptămâni înainte ca CDC (Centers for Disease Control, Centrul pentru Controlul Bolilor) să le poată confirma.
Acum, într-un studiu apărut în PLoS One, media socială este utilizată pentru a arăta cum felul în care folosim limba diferă în funcţie de mai mulţi factori demografici şi psihologici.
Pentru noul studiu – despre care cercetătorii spun că este cel mai mare studiu privind limba şi personalitatea realizat vreodată – un set de date de peste 15,4 milioane de mesaje de pe Facebook a fost adunat de la 75000 de voluntari. Dintre acestea, cercetătorul şef H. Andrew Schwartz şi echipa sa au identificat 700 de milioane de exemple diferite de cuvinte şi sintagme. Iar după ce voluntarii au completat un test de personalitate standard, cercetătorii au corelat aceste date cu sexul, vârsta şi personalitatea.
Rezultatele sunt fascinante, deşi tulburător de predictibile.
Bărbaţii tind să folosească posesivul "mea" atunci când îşi menţionează soţia sau prietena mai mult decât folosesc femeile "meu" lângă "soţ" sau "iubit". Bărbaţii folosesc, de asemenea, mai mulţi termeni profani şi referinţe la obiecte (e.g. "xbox").
Femeile folosesc mai multe cuvinte legate de emoţii, precum "nerăbdătoare", referinţe la persoana întâi, numărul singular, utilizând şi mai mulţi termeni psihologici sau sociali, cum ar fi "te iubesc" şi emoticonul în formă de inimă : "<3".
"Norul" de cuvinte al extrovertiţilor reflectă emoţii pozitive, cum ar fi emoticonul pentru sarcasm şi termeni ca "nerăbdător", "petrecere", "fete" şi "de-abia aştept".
"Norul" de cuvinte al introvertiţilor reflectă izolarea şi concentrarea asupra activităţilor implicând calculatorul, precum Internetul sau cititul.
Utilizatorii agreabili ai mediei sociale pot fi identificaţi după trăsături precum faptul de a fi cald, binevoitor, cooperant, altruist, de încredere şi generos. "Norul" lor de cuvinte cuprinde cuvinte religioase (e.g. rugăciune, biserică, Dumnezeu să binecuvânteze), bunăstare (e.g. nerăbdător, minunat, uimitor, binecuvântat) şi relaţii sociale pozitive (e.g. vă iubesc pe toţi, mulţumesc, prieteni şi rude).
Cuvintele folosite de oamenii mai puţin agreabili reflectă agresivitatea, abuzul de substanţe interzise şi alţi termeni reflectând o abordare ostilă asupra lumii, precum "crimă", "pumn", "cuţit", "beat", "urăsc", "rasist", "idioţi".
"Norii" de cuvinte ai nevroticilor se remarcă prin depresie, singurătate, griji, simptome psihosomatice precum "deprimat", "singur", "speriat" şi "durere de cap".
Oamenii mai puţin nevrotici folosesc cuvinte ce reflectă relaţii sociale pozitive, precum "echipă", "joc", "succes" şi activităţi care ar putea aduce echilibru în viaţă, precum "binecuvântat", "plajă" şi cuvinte legate de sport, cum ar fi "lakers" (L. A. Lakers este un club de baschet din oraşul Los Angeles), "baschet" şi "fotbal".
Cuvintele folosite variază şi în funcţie de vârstă. Cu cât eşti mai tânăr, cu atât eşti mai predispus să spui lucruri precum "ură" şi "plictisit" şi cu cât eşti mai bătrân, cu atât eşti mai predispus să spui "mândru" şi "recunoscător".
Folosind această tehnică a vocabularului deschis, cercetătorii au arătat cum variază folosirea cuvintelor şi a subiectelor în funcţie de localizarea geografică, predispoziţia psihologică şi, desigur, sex şi vârstă. Prin urmare, cercetarea ar putea în cele din urmă să fie folosită pentru a testa ipotezele privind dezvoltarea – i.e. pentru a măsura cum se schimbă modul de folosire a limbii în timp, în funcţie de anumiţi factori geografici sau stadii ale dezvoltării. Aceasta ar putea fi folosită şi pentru a diferenţia grupuri sau oameni.
Este important să ne amintim că toate aceste cuvinte şi sintagme au fost exprimate prin intermediul mediei sociale şi ar putea să nu fie aceleaşi cu termenii pe care îi folosim atunci când vorbim cu prietenii şi rudele. Este pur şi simplu modul în care alegem să ne exprimăm pe internet.
Citiţi întregul studiu în PLoS One: "Personality, Gender, and Age in the Language of Social Media: The Open-Vocabulary Approach"
Traducere de Ana Dumitrache după how-our-language-differs-depending-on-who-and-what-we-are
