Descifrarea unuia dintre misterele Universului implică în mod obişnuit găsirea celui mai bun răspuns pentru o anumită întrebare. Dar oare ce se întâmplă dacă noi nici măcar nu formulăm întrebările corespunzătoare? În continuare, despre un alt fel de teorie a totului.
Un pionier în computaţia cuantică, David Deutsch, fizician la Universitatea Oxford şi autor de bestseller, şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale lucrând la un nou mod de a pune întrebări despre Univers. Viziunea lui Deutsch pentru "teoria totului" pune laolaltă idei din cosmologie, computaţie, filozofie şi evoluţie pentru a descrie natura realităţii.
A fost sugerat faptul că mult aşteptata teorie ar putea explica multe mistere fundamentale, cum ar fi motivul pentru care timpul curge într-o singură direcţie, proprietate care nu este necesară majorităţii legilor fizice. Deutsch a publicat o mostră a formei pe care teoria lui o va lua, deschizând noi drumuri spre ceea ce ar putea fi o nouă ramură a fizicii.
Regula transformărilor
Potrivit lui Deutsch, problema teoriilor curente este că ele nu explică în mod adecvat de ce unele transformări dintre stările în care este organizată materia sunt posibile şi altele nu. Ştim, spre exemplu, că vopseaua se poate dizolva în apă, dar nu poate reveni spontan la starea iniţială, nu ştim însă şi de ce se întâmplă asta.
Deutsch propune un model construit pe baza transformărilor, în loc de componente. Numită teoria Constructor, acest model defineşte conceptul de constructor ca reprezentând orice lucru care generează transformări în sistemele fizice fără a fi el însuşi alterat, asemănător unui catalizator chimic. Deutsch se întreabă apoi care transformare trebuie eliminată pentru a obţine un rezultat specific, indiferent de constructorul care a cauzat-o? Cu alte cuvinte, ce procese pot avea loc pentru a face ca vopseaua să se dizolve în apă, ce procese nu pot cauza asta şi de ce?
Viziunea lui Deutsch poate fi privită ca o generalizare a celei de-a doua legi a termodinamicii, spune Vlatko Vedral, şi el profesor la Oxford. Această nouă lege include şi proprietatea de entropie, care afirmă că ordinea duce la dezordine într-un sistem închis. Entropia, în schimb, implică faptul că nu putem da timpul înapoi, pentru că asta ar însemna ca materia dezordonată să se ordoneze din nou.
În teoria Constructor, cheia ar fi aflarea motivului pentru care o asemenea transformare nu este permisă. Prin punerea acestor tipuri de întrebări, Deutsch pare să vrea pună în aplicare noţiunea că unele stări pur şi simplu nu pot fi accesate plecând de la alte stări în cazul tuturor legilor fizice, spune Vedral.
Această idee de bază ar putea explica, spre exemplu, de ce legile mecanicii cuantice sunt atât de stricte, adaugă Vedral. Micile variaţii în modul în care noi descriem legile cuantice pot duce la contradicţii, precum încălcarea vitezei luminii.
"De îndată ce se modifică legile mecanicii cuantice, ceva nu funcţionează", precizează el. "De ce se întâmplă asta? Este o enigmă." Dacă teoria Constructor poate arăta care transformări sunt permise şi care nu, asta ar explica chiar fundamentele mecanicii cuantice", explică Vedral.
O declaraţie de intenţie
"E interesant de văzut cum va arăta rezultatul", recunoaşte el. Dar deocamdată, noua lucrare pe tema teoriei Constructor este doar o declaraţie de intenţie, spune Vedral. "Nu se află încă la un nivel care să includă fizica actuală." Însă el se arată entuziasmat de posibilităţi.
Ce vrea Deutsch să realizeze este o teorie care merge dincolo de perspectiva computaţională a Universului, spune Seth Lloyd de la Massachusetts Institute of Tehnology din Cambridge. O asemenea teorie ar putea ajuta nu doar la unificarea relativităţii şi mecanicii cuantice, ci ar arăta că există părţi necesare ale Universului, oferind un răspuns la complicata întrebare filozofică: de ce sunt lucrurile aşa cum sunt, spune Lloyd.
"Dacă Deutsch poate face asta, ar fi nemaipomenit", adaugă Lloyd.
Referinţe: arxiv.org.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Theory of everything says universe is a transformer, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Răzvan Gavrilă
