Fie că îmbrăcăm un costum pentru interviu sau o ţinută sexi pentru o întâlnire, suntem conştienţi de capacitatea hainelor de a influenţa felul în care ne percep ceilalţi oameni. Dar cum rămâne cu puterea hainelor de a ne influenţa propriile gânduri?
Un aspect relevant pentru această întrebare îl reprezintă tot mai populara literatură de ”cogniţie întruchipată”, care arată cum poziţia şi starea corpului ne pot afecta gândurile - de exemplu, spălatul mâinilor îi face pe oameni să se simtă mai puri din punct de vedere moral. În cadrul unui nou studiu, Hajo Adam şi Adam Galinsky susţin că şi hainele pot avea un efect similar asupra gândurilor noastre – un fenomen pe care ei îl numesc ”cogniţie îmbrăcată”. În contrast cu efectele ”cogniţiei întruchipate”, care sunt destul de directe, cercetătorii cred că efectele ”cogniţiei îmbrăcate” depind de două aspecte: în primul rând, de semnificaţia simbolică a hainei şi, în al doilea rând, de însuşi purtatul lor.
Pentru a testa ideea, cercetătorii s-au concentrat asupra puterii halatelor albe, sinonime cu oamenii de ştiinţă şi cu atenţia lor la detalii. În cadrul unui studiu iniţial, 58 de elevi au luat parte la un test analizând capacitatea lor de atenţie selectivă, cunoscut drept Testul Stroop (în cadrul sarcinilor cheie, culoarea fontului unui cuvânt trebuie numită, ignorând culoarea indicată de sensul acestuia – e.g. ROŞU scris cu albastru). Jumătate dintre elevi au realizat sarcina într-un halat alb de om de ştiinţă (li s-a spus că trebuia să facă asta pentru a recrea condiţiile experimentate de alţi participanţi care făcuseră testul în timpul unor lucrări de construcţie şi care purtaseră halatele pentru protecţie). Ceilalţi elevi au purtat hainele lor obişnuite. Descoperirea cheie – elevii purtând halate făcuseră de două ori mai puţin greşeli în cadrul sarcinilor Testului Stroop.
Cercetătorii au dorit apoi să testeze teoria lor conform căreia efectele ”cogniţiei îmbrăcate” depind de semnificaţia simbolică a hainelor şi de purtatul lor. Pentru aceste studii, participanţii au dat nişte teste de atenţie susţinută, care implicau detectarea diferenţelor dintre două imagini asemănătoare. Participanţii care purtau halate au avut rezultate semnificativ mai bune decât cei care doar văzuseră un halat lăsat pe birou sau decât cei care purtaseră acelaşi fel de halate, dar cărora li se spusese că acestea aparţineau unui pictor.
Este echivalent acest efect cu un fel de identificare cu îmbrăcămintea? Se pare că e mai mult de atât. În cadrul unui studiu final, participanţii purtând halate au avut rezultate mai bune la testul de atenţie susţinută decât cei care nu le-au purtat, dar care au scris un eseu despre felul în care se identificau cu ele. În schimb, cei care au scris eseul s-au descurcat mai bine decât participanţii care au purtat halate de pictor.
”Hainele pot avea efecte psihologice şi comportamentale profunde şi sistematice asupra purtătorilor”, au spus cercetătorii. Ei au sugerat că cercetările viitoare ar putea examina efectele altor tipuri de haine: ar putea sutana unui preot să ne facă ”mai morali”? Ar putea costumul unui pompier să ne facă mai curajoşi? ”Deşi se spune că nu haina îl face pe om, rezultatele noastre sugerează că aceasta are o putere ciudată asupra purtătorului”, au concluzionat cercetătorii.
Pe lângă faptul că se alătură literaturii tratând ”cogniția întruchipată”, aceste noi descoperiri rezonează şi cu recentele cercetări asupra ”contaminării pozitive”, care arată că performanţele jucătorilor amatori de golf şi percepţia lor asupra găurii s-au îmbunătăţit atunci când aceştia au crezut că folosesc o crosă care aparţinea unui profesionist.
Traducere după: introducing-enclothed-cognition-how.
Traducerea: Ana Cristina Dumitrache
