Efectul nocebo: cum un diagnostic al unei boli grave poate deveni realitate, chiar dacă este pus greşit. Când antropologii din Vest au auzit prima dată de medici vrăjitori care puteau emite blesteme mortale, au găsit repede explicaţii raţionale.
Inexplicabil: zgomotul "holografic" (12)
De exemplu, familiile celor blestemaţi adesea nu iroseau mâncarea pe „morţii umblători”. Acesta este motivul pentru care mulţi dintre blestemaţi puteau muri: de inaniţie.
Cu toate acestea, alte cazuri din istorie au ieşit la lumină şi acestea sfidează încercările de a le explica. De exemplu, în anii 1970, doctorii au diagnosticat un bărbat cu cancer de ficat în stadiu terminal şi i-au spus că mai avea doar câteva luni de trăit. Deşi pacientul a murit în timpul prezis, o autopsie a arătat că doctorii au greşit diagnosticul. De fapt, era vorba de o tumoră mică, care nu s-a răspândit. A părut că prognosticul medicilor a fost un blestem de moarte.
Deşi mecanismul rămâne un mister, cel puţin acum acest fenomen are un nume. „Efectul nocebo” este opusul mai puţin cunoscut al efectului placebo şi descrie orice caz în care dacă cineva pune pe altcineva într-o stare negativă de spirit, atunci persoana în cauză va suferi efecte adverse asupra sănătăţii lui sau asupra bunăstării. Spune-le oamenilor că o procedură medicală va fi extrem de dureroasă şi ei vor avea parte de mai multă durere decât dacă ai fi păstrat vestea rea pentru tine. În mod similar, experimentele despre efectele adverse, făcute în cadrul grupurilor placebo, au arătat că avertizarea unui medic despre posibilele efecte secundare ale unui medicament face pacientul mult mai pasibil de a manifesta acele efecte.
Efectul nocebo nu acţionează doar asupra minţii: el are şi impact fizic. Stresul creat de efectul nocebo poate avea un impact de lungă durată asupra inimii, unul suficient de grav pentru a crea efecte fatale.
Scopul este de a înţelege mecanismele din spatele efectului nocebo. Cercetătorii din medicină speră că o astfel de înţelegere va ajuta lumea să fie un loc mai puţin stresant. „Este o modalitate bună de a înţelege anxietatea şi de a găsi metode pentru a o preveni”, spune Fabrizio Benedetti de la Universitatea din Turin, Italia.
Sfârşit
Textul reprezintă traducerea articolului 13-more-things publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Duceac Irina Delia
