În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Marocului, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Sunt incluse date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.
Update: 08.03.2011
MAROC
DRAPEL
LOCALIZARE
HARTĂ
MAROC. INTRODUCERE
GENERALITĂŢI: În 788, la aproape un secol de la cucerirea arabă a Africii de Nord, în Maroc au început să domnească dinastii maure succesive. În secolul al XVI-lea, monarhia Sa'adi, în special sub domnia lui Ahmad AL-MANSUR (1578-1603), a respins invadatorii străini şi a inaugurat o epocă de aur.
Începând din secolul al XVII-lea, dinastia Alaouită, căreia îi aparţine şi actuala familie regală, a întemeiat un sultanat. În 1860, Spania ocupă nordul Marocului, ceea ce duce la instaurarea unei jumătăţi de secol de rivalitate economică între puterile europene, care asistă la erodarea treptată a suveranităţii Marocului; în 1912, Franţa îşi impune protectoratul asupra ţării.
În 1956 se încheie, cu succes, un război îndelungat pentru independenţă cu Franţa. În acelaşi an, noului stat îi sunt înapoiate oraşul internaţionalizat Tanger şi majoritatea posesiunilor spaniole. Sultanul MOHAMMED al V-lea, bunicul actualului rege, organizează noul stat sub forma unei monarhii constituţionale, iar în 1957 îşi asumă titlul de rege.
Spre sfârşitul anilor 1970 Marocul anexează Sahara Occidentală, însă rezoluţia finală privind statutul acestui teritoriu rămâne nesoluţionată. Reformele politice succesive din anii 1990 au drept rezultat instaurarea unei legislaturi bicamerale, întrunită pentru prima dată în 1997. Sub domnia Regelui MOHAMMED al VI-lea – care, în 1999, i-a succedat la tron tatălui său – drepturile omului au cunoscut o îmbunătăţire.
Marocul se bucură de o presă relativ liberă, însă, ocazional, guvernul întreprinde măsuri împotriva jurnaliştilor care abordează trei subiecte majore, considerate tabu: monarhia, Islamul şi Sahara Occidentală. În ciuda continuării reformelor, autoritatea supremă rămâne în mâinile monarhului.
MAROC. GEOGRAFIE
AŞEZARE GEOGRAFICĂ: Nordul Africii, cu ieşire la Oceanul Nord-Atlantic şi Marea Mediterană, între Algeria şi Sahara Occidentală
COORDONATE GEOGRAFICE: 32 00 N, 5 00 V
REPERE GEOGRAFICE: Africa
SUPRAFAŢĂ:
::TOTALĂ: 446.550 km²
::LOCUL ÎN LUME: 57
::USCAT: 446.300 km²
::APĂ: 250 km²
LUNGIMEA GRANIŢELOR:
::TOTAL: 2.017,9 km²
::ŢĂRILE VECINE: Algeria 1.559 km, Sahara Occidentală 443 km, Spania (Ceuta) 6,3 km, Spania (Melilla) 9,6 km
LUNGIMEA COASTEI: 1.835 km
DREPTURILE ASUPRA MĂRII:
::MAREA TERITORIALĂ: 12 Mm
::ZONA CONTIGUĂ: Mm
::ZONA ECONOMICĂ EXCLUSIVĂ: 200 Mm
::PLATFORMA CONTINENTALĂ: 200 m adâncime sau până la adâncimea exploatării
CLIMAT: Mediteranean de-a lungul coastei, cu unele diferenţe în interior
TERENUL: coasta de nord şi interiorul sunt muntoase, mărginite de podişuri întinse, văi intramontane şi câmpii de coastă fertile
ÎNĂLŢIMI:
::CEL MAI JOS PUNCT: Sebkha Tah -55 m
::CEL MAI ÎNALT PUNCT: Jebel Toubkal 4.165 m
RESURSE NATURALE: fosfaţi, minereuri de fier, mangan, plumb, zinc, peşte, sare
FOLOSIREA USCATULUI:
::ARABIL: 19%
::CULTURI PERMANENTE: 2%
::ALTE CULTURI: 79% (2005)
SUPRAFAŢA IRIGATĂ: 14.450 km² (2003)
RESURSELE DE APĂ: 29 km³ (2003)
CANTITATEA DE APĂ EXTRASĂ:
::TOTAL: 12,6 km³/an (10%/3%/87%)
::PE CAP DE LOCUITOR: 400 m³/an (2000)
HAZARDURI NATURALE: munţii din partea nordică sunt geologic instabili din punct de vedere tectonic şi expuşi la cutremure; secete periodice
MEDIU – PROBLEME CURENTE: degradarea/deşertificarea solului (eroziunea solului provocată de cultivarea pământului în zonele marginale, păşunat excesiv, defrişări); râuri poluate cu ape industriale; înnămolirea rezervoarelor de apă; poluarea cu petrol a apelor de coastă
MEDIU – ACORDURI INTERNAŢIONALE: parte în: Biodiversitate, Schimbări Climatice, Protocolul pentru Schimbări Climatice de la Kyoto, Deşertificare, Specii Periclitate, Deşeuri Periculoase, Convenţia cu privire la Dreptul Mării, Convenţia privind prevenirea poluării marine cu deşeuri şi alte materiale, Protecţia Stratului de Ozon, Poluarea cauzată de nave, Zone Mlăştinoase, Moratoriul împotriva vânării de balene
:: semnate dar neratificate: Convenţia ENMOD
MAROC. POPULAŢIA
POPULAŢIA: 31.968.361 (iulie 2011)
::LOCUL ÎN LUME: 38
STRUCTURA PE VÂRSTE:
::0-14 ANI: 27,8% (băieţi 4.514.623/fete 4.382.487)
::15-64 ANI: 66,1% (bărbaţi 10.335.931/femei 10.785.380)
::65 DE ANI ŞI PESTE: 6,1 % (bărbaţi 881,662/ femei 1.068.318) (2011)
VÂRSTA MEDIE:
:: TOTAL: 26,9 ani
::BĂRBAŢI: 26,3 ani
::FEMEI: 27,4 ani (2011)
RATA DE CREŞTERE DEMOGRAFICĂ: 1,067% (2011)
::LOCUL ÎN LUME: 113
RATA NATALITĂŢII: 19,19 nou-născuţi/1,000 locuitori (2011)
::LOCUL ÎN LUME: 101
RATA MORTALITĂŢII: 4,75 morţi/1,000 locuitori (iulie 2011)
::LOCUL ÎN LUME: 195
RATA EMIGRAŢIEI: -3,77 emigranţi/1,000 locuitori (2011)
::LOCUL ÎN LUME: 187
URBANIZARE:
::POPULAŢIA URBANĂ: 58% din populaţia totală (2010)
::RATA URBANIZĂRII: 2,1% ritmul anual de creştere (2010-15)
ORAŞE PRINCIPALE – POPULAŢIE: Casablanca 3,245 milioane; RABAT 1,77 milioane; Fes 1,044 milioane; Marrakesh 909.000; Tangier 768.000 (2009)
RAPORTUL DINTRE SEXE:
::LA NAŞTERE: 1,05 băieţi/fete
::SUB 15 ANI: 1,03 băieţi/fete
::15-64 ANI: 0,96 bărbaţi/femei
::65 DE ANI ŞI PESTE: 0,83 bărbaţi/femei
::TOTAL POPULAŢIE: 0,97 bărbaţi/femei (2011)
RATA MORTALITĂŢII INFANTILE:
::POPULAŢIA TOTALĂ: 27,53 morţi/1,000 nou-născuţi vii
::LOCUL ÎN LUME: 74
::BĂRBAŢI: 32,32 morţi/1,000 nou-născuţi vii
::FEMEI: 22,51 morţi/1,000 nou-născuţi vii (2011)
SPERANŢA DE VIAŢĂ LA NAŞTERE:
::POPULAŢIA TOTALĂ: 75,9 ani
::LOCUL ÎN LUME: 79
::BĂRBAŢI: 72,84 ani
::FEMEI: 79,11 ani (2011)
RATA FERTILITĂŢII: 2,21 copii născuţi/femeie (2011)
::LOCUL ÎN LUME: 106
HIV/SIDA: 0,1% (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 145
PERSOANE CU HIV/SIDA: 26.000 (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 72
DECESE CAUZATE DE HIV: 1.200 (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 64
NAŢIONALITATE: marocană
Substantiv: marocan(i)
GRUPURI ETNICE: arabi-berberi 99,1%, altele şi nespecificate 0,7%, evrei 0,2%
RELIGIE: musulmani 98,7%, creştini 1,1%, evrei 0,2%
LIMBĂ: arabă (oficială), dialecte berbere, limba franceză frecvent utilizată în afaceri, guvern şi diplomaţie
ALFABETIZARE:
::DEFINIRE: cu vârsta de 15 ani şi peste, capabil să citească şi să scrie
::TOTAL: 52,3%
::BĂRBAŢI: 65,7%
::FEMEI: 39,6% (recensământ 2004)
NUMĂR ANI DE ŞCOLARIZARE:
::TOTAL: 10 ani
::BĂRBAŢI: 11 ani
::FEMEI: 10 ani (2007)
CHELTUIELI CU EDUCAŢIA: 5,7% din PIB (2008)
::LOCUL ÎN LUME: 40
MAROC. GUVERNAREA
NUMELE ŢĂRII:
::FORMA CONVENŢIONALĂ LUNGĂ: Regatul Maroc
::FORMA CONVENŢIONALĂ SCURTĂ: Maroc
::FORMA LOCALĂ LUNGĂ: Al Mamlakah al Maghribiyah
::FORMA LOCALĂ SCURTĂ: Al Maghrib
FORMA DE GUVERNĂMÂNT: monarhie constituţională
CAPITALA:
::NUME: Rabat
::COORDONATE GEOGRAFICE: 34 01 N, 6 49 V
::TIMPUL UTC: UTC 0 (- 5 ore faţă de Washington, DC, pe durata fusului orar standard)
DIVIZIUNI ADMINISTRATIVE: 15 regiuni; denumirile originale: Grand Casablanca, Chaouia-Ouardigha, Doukkala-Abda, Fes-Boulemane, Gharb-Chrarda-Beni Hssen, Guelmim-Es Smara, Laayoune-Boujdour-Sakia El Hamra, Marrakech-Tensift-Al Haouz, Meknes-Tafilalet, Oriental, Rabat-Sale-Zemmour-Zaer, Souss-Massa-Draa, Tadla-Azilal, Tanger-Tetouan, Taza-Al Hoceima-Taounate
notă: Marocul revendică teritoriul Saharei Occidentale, al cărei statut politic este considerat nedeterminat de către Guvernul SUA; porţiuni din regiunile Guelmim-Es Smara şi Laayoune-Boujdour-Sakia El Hamra, revendicate de Maroc, aparţin Saharei Occidentale; Marocul mai revendică şi Oued Eddahab-Lagouira, o altă regiune care aparţine în întregime Saharei Occidentale.
INDEPENDENŢĂ: 2 martie 1956 (faţă de Franţa)
ZIUA NAŢIONALĂ: Ziua Tronului (ascensiunea la tron a Regelui MOHAMMED al VI-lea), 30 iulie (1999)
CONSTITUŢIA: 10 martie 1972; revizuită pe 4 septembrie 1992, amendată în septembrie 1996
notă: amendarea din septembrie 1996 a avut ca obiectiv crearea unei legislaturi bicamerale
SISTEMUL JURIDIC: bazat pe legea islamică şi pe sistemele de drept civil francez şi spaniol; revizuirea judiciară a actelor legislative de către Camera Constituţională a Curţii Supreme; nu a acceptat jurisdicţia obligatorie a CIJ (Curtea Internaţională de Justiţie).
SISTEMUL DE VOT: de la 18 ani; universal
PUTEREA EXECUTIVĂ:
::ŞEFUL STATULUI: Regele MOHAMMED al VI-lea (din 30 iulie 1999)
::ŞEFUL GUVERNULUI: prim-ministru Abbas EL FASSI (din 19 septembrie 2007)
::CABINETUL: Consiliul de Miniştri numit de monarh
::ALEGERI: monarhia este ereditară; primul ministru este numit de monarh în urma alegerilor legislative
PUTEREA LEGISLATIVĂ: Parlamentul bicameral este format din Camera Consilierilor (Senat) (270 de locuri; membri aleşi indirect, pe o perioadă de 9 ani, de consilii locale, organizaţii profesionale şi sindicate muncitoreşti; 1/3 din membri sunt aleşi la fiecare 3 ani) şi Camera Reprezentanţilor (Camera Deputaţilor) (325 de locuri; 295 de membri aleşi de circumscripţiile electorale, iar 30 din listele naţionale de femei; membri aleşi prin vot popular pe o perioadă de 5 ani)
::ALEGERI: Camera Consilierilor – ultimele au avut loc la 3 octombrie 2009 (următoarele vor fi organizate în 2012); Camera Reprezentanţilor – ultimele au avut loc la 7 septembrie 2007 (următoarele vor fi organizate în 2012)
::REZULTATUL ALEGERILOR: Camera Consilierilor – procent din voturi de către partid – date nedisponibile; locuri de la partid – date nedisponibile; Camera Reprezentanţilor - procent din voturi de către partid – date nedisponibile; locuri de la partid – PI 52, PJD 46, MP 41, RNI 39, USFP 38, UC 27, PPS 17, FFD 9, MDS 9, Al Ahd 8, altele 39
PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ: Curtea Supremă (judecătorii sunt numiţi la recomandarea Consiliului Suprem al Magistraturii, prezidat de rege)
PARTIDE POLITICE ŞI LIDERI: Partidul Acţiunii sau PA [Mohammed EL IDRISSI]; Partidul Al Ahd (Făgăduinţei) [Najib EL OUAZZANI]; Alliance des Libert'es (Alianţa Libertăţii) sau ADL [Ali BELHAJ]; An-Nahj Ad-Dimocrati sau An-Nahj [Abdellah EL HARIF]; Partidul Autenticităţii şi al Modernităţii sau PAM [Mohamed Cheikh BIADILLAH, Secretar General]; Partidul Choura et Istiqlal (Consultare şi Independenţă) sau PCI [Abdelwahed MAACH]; Forţele Cetăţeneşti sau FC [Abderrahman LAHJOUJI]; Cetăţenie şi Iniţiativa de Dezvoltare sau ICD [Mohamed BENHAMOU]; Uniunea Constituţională sau UC [Mohammed ABIED]; Mişcarea Democratică şi Socială sau MDS [Mahmoud ARCHANE]; Frontul Forţelor Democrate sau FFD [Touhami EL KHIARI]; Partidul Social-Democrat Avangardist sau PADS [Ahmed BENJELLOUN]; Partidul Societăţii Democratice sau PSD [Zhor CHEKKAFI]; Uniunea Democrată sau UD [Bouazza IKKEN]; Partidul Mediului şi Dezvoltării sau PED [Ahmed EL ALAMI]; Partidul Istiqlal (Independenţei) sau PI [Abbas EL FASSI]; Partidul Dreptăţii şi al Dezvoltării sau PJD [Abdelilah BENKIRANE]; Partidul Laburist sau PT [Abdelkrim BENATIK]; Partidul Marocan Liberal sau PML [Mohamed ZIANE]; Partidul Naţional Democrat sau PND [Abdallah KADIRI]; Partidul Congresului Naţional Ittihadi sau CNI [Abdelmajid BOUZOUBAA]; Mişcarea Naţională Populară sau MNP [Mahjoubi AHERDANE]; Adunarea Naţională a Independenţilor sau RNI [Mustapha EL MANSOURI]; Uniunea Naţională a Forţelor Populare sau UNFP [Abdellah IBRAHIM]; Mişcarea Populară sau MP [Mohamed LAENSER]; Partidul Progresului şi Socialismului sau PPS [Ismail ALAOUI]; Partidul Reformei şi Dezvoltării sau PRD [Abderrahmane EL KOUHEN]; Partidul Renaşterii şi Virtuţii sau PRV [Mohamed KHALIDI]; Partidul Reînnoirii şi Echităţii sau PRE [Chakir ACHABAR]; Partidul Social de Centru sau PSC [Lahcen MADIH]; Partidul Socialist Democrat sau PSD [Aissa OUARDIGHI]; Uniunea Socialistă a Forţelor Populare sau USFP [Abdelwahed RADI]; Partidul Stângii Socialiste Unite sau PGSU [Mohamed Ben Said AIT IDDER]
GRUPURI DE PRESIUNE POLITICĂ ŞI LIDERI: Confederaţia Democrată Laburistă sau CDT [Noubir AMAOUI]; Uniunea Generală a Muncitorilor din Maroc sau UGTM [Abderrazzak AFILAL]; Asociaţia Marocană a Angajatorilor sau CGEM [Hassan CHAMI]; Uniunea Naţională Laburistă din Maroc sau UNMT [Abdelslam MAATI]; Uniunea Muncitorilor Marocani sau UMT [Mahjoub BENSEDDIK].
PARTICIPAREA LA ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE: ABEDA, AfDB, AFESD, AMF, AMU, CD, EBRD, FAO, G-11, G-77, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICRM, IDA, IDB, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, LAS, MIGA, MONUSCO, NAM, OAS (observator), OIC, OIF, OPCW, OSCE (partener), Clubul de la Paris (asociat), PCA, UN, UNCTAD, UNESCO, UNHCR, UNIDO, UNMIS, UNOCI, UNWTO, UPU, WCO, WHO, WIPO, WMO, WTO
DESCRIERE DRAPEL: fundal roşu, cu o stea în cinci colţuri – cunoscută ca „Pecetea lui Sulayman (Solomon)” – în centrul steagului. Roşu şi verde sunt culorile tradiţionale ale steagurilor arabe, deşi roşul este mai des asociat cu statele arabe din Golful Persic. Steaua în cinci colţuri reprezintă cei cinci stâlpi ai Islamului, semnificând legătura dintre Dumnezeu şi naţiune. Modelul actual datează din 1912.
IMNUL NAŢIONAL:
::NUME: "Hymne Cherifien" (Imnul Şerifului)
::VERSURI ŞI MUZICĂ: Ali Squalli HOUSSAINI/Leo MORGAN
Notă: muzica a fost compusă în 1956, versurile au fost compuse în 1970.
MAROC. ECONOMIA
ECONOMIA. GENERALITĂŢI: Economia de piaţă a Marocului beneficiază de costuri relativ scăzute ale forţei de muncă şi de proximitatea de Europa, care susţin domenii principale ale economiei precum agricultura, industria uşoară, turismul şi remiterile. Marocul este şi cel mai mare exportator de fosfaţi din lume, ceea ce s-a dovedit a fi o sursă de venituri din export şi de stabilitate economică de-a lungul timpului. Politicile economice urmate, din 2003, de Regele MOHAMMED al VI-lea au adus Marocului stabilitate macroeconomică şi o inflaţie relativ scăzută, performanţe financiare mai bune şi un progres constant în dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor industriale. În 2006, Marocul a semnat acordul Free Trade Agreement (FTA) cu SUA, iar în 2008 a intrat în stadiul avansat al Acordului de Asociere cu UE din 2000. Cu toate acestea, sărăcia, analfabetismul şi rata şomajului rămân ridicate. Ca răspuns la aceste provocări, Regele MOHAMMED a lansat, în 2005, Iniţiativa Naţională pentru Dezvoltare Umană, un program de 2 miliarde $ menit să atenueze sărăcia şi subdezvoltarea prin extinderea electrificării în zonele rurale şi înlocuirea cartierelor sărace de la periferia oraşelor cu locuinţe subvenţionate, printre alte politici sociale. Deficitele comerciale şi bugetare ale Marocului au crescut în 2010, iar reducerea cheltuielilor guvernamentale şi adaptarea la creşterea economică lentă a Europei vor reprezenta provocările anului 2011. Dezideratele pe termen lung ale Marocului includ îmbunătăţirea sistemului educaţional şi a perspectivelor de ocupare a unui loc de muncă pentru tinerii marocani, eliminarea disparităţii de avere între bogaţi şi săraci, înfruntarea corupţiei, extinderea şi diversificarea exporturilor, pe lângă fosfaţi şi produse cu valoare adăugată scăzută.
PIB (RAPORTAT LA PARITATEA PUTERII DE CUMPĂRARE): 153,8 miliarde $ (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 58
147,6 miliarde $ (2009)
140,6 miliarde $ (2008)
notă: cifrele sunt exprimate în dolari americani 2010
PIB (RAPORTAT LA RATA OFICIALĂ DE SCHIMB): 91,7 miliarde $ (2010)
PIB – RATA REALĂ DE CREŞTERE: 4,2% (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 75
4,9% (2009)
5,6% (2008)
PIB PE CAP DE LOCUITOR: 4.900 $ (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 147
4.700 $ (2009)
4.500 $ (2008)
notă: cifrele sunt exprimate în dolari americani 2010
PIB - PONDEREA SECTOARELOR DE ACTIVITATE:
::AGRICULTURĂ: 17,1%
::INDUSTRIE: 31,6%
::SERVICII: 51,4% (2010)
FORŢA DE MUNCĂ (NOMINAL): 11,63 milioane (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 43
FORŢA DE MUNCĂ PE SECTOARE ECONOMICE:
::AGRICULTURĂ: 44,6%
::INDUSTRIE: 19,8%
::SERVICII: 35,5% (2006)
RATA ŞOMAJULUI: 9,8% (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 109
9,1% (2009)
POPULAŢIA SUB LIMITA SĂRĂCIEI: 15% (2007)
VENITUL SAU CONSUMUL PE GOSPODĂRIE ÎN FUNCŢIE DE COTA PROCENTUALĂ:
::CEL MAI MIC 10%: 2,7%
::CEL MAI MARE 10%: 33,2% (2007)
DISTRIBUŢIA VENITULUI FAMILIAL – INDEXUL GINI: 40,9 (2005)
::LOCUL ÎN LUME: 57
39,5 (1999)
INVESTIŢII: 30,2 % din PIB (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 17
BUGET:
::VENITURI: 23,42 miliarde $
::CHELTUIELI: 27,08 miliarde $ (2010)
DATORIA PUBLICĂ: 58,2% din PIB (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 38
56,9% din PIB (2009)
RATA INFLAŢIEI: 2,5% (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 71
1% (2009)
RATA DE DISCOUNT A BĂNCII CENTRALE: 3,31% (31 decembrie 2009)
::LOCUL ÎN LUME: 110
3,32% (31 decembrie 2008)
RATA MEDIE A DOBÂNZILOR BĂNCILOR COMERCIALE: 6,5% (31 decembrie 2008)
MASA MONETARĂ ÎN SENS RESTRÂNS – M1: 67,33 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 40
64,58 miliarde $ (31 decembrie 2009)
MASA MONETARĂ ÎN SENS LARG – M3: 108,7 miliarde $ (31 decembrie 2009)
::LOCUL ÎN LUME: 51
99,5 miliarde $ (31 decembrie 2008)
VALOAREA CREDITELOR INTERNE: 93,21 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 53
91,83 miliarde $ (31 decembrie 2009)
VALOAREA DE PIAŢĂ A ACŢIUNILOR TRANZACŢIONATE PUBLIC PE BURSĂ: 62,91 miliarde $ (31 decembrie 2009)
::LOCUL ÎN LUME: 47
65,75 miliarde $ (31 decembrie 2008)
75,49 miliarde $ (31 decembrie 2007)
AGRICULTURA – PRODUSE: orz, grâu, citrice, struguri, legume, măsline; animale; vin
INDUSTRIE: extragerea şi prelucrarea rocilor fosfatice, prelucrarea alimentelor, pielărie, textile, construcţii, energie electrică, turism
RATA DE CREŞTERE A PRODUCŢIEI INDUSTRIALE: 4,4% (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 78
ELECTRICITATEA – PRODUCŢIE: 19,78 miliarde kWh (2008)
::LOCUL ÎN LUME: 70
ELECTRICITATEA – CONSUM: 20,78 miliarde kWh (2007)
::LOCUL ÎN LUME: 68
PETROL – PRODUCŢIE: 4.053 barili/zi (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 97
PETROL – CONSUM: 187.000 barili/zi (2009)
::LOCUL ÎN LUME: : 57
PETROL – EXPORTURI: 17.420 barili/zi (2007)
::LOCUL ÎN LUME: 91
PETROL – IMPORTURI: 195.800 barili/zi (2007)
::LOCUL ÎN LUME: 45
PETROL – REZERVE DOVEDITE: 100 milioane barili (1 ianuarie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 70
GAZE NATURALE – PRODUCŢIE: 60 milioane m³ (2008)
::LOCUL ÎN LUME: 80
GAZE NATURALE – CONSUM: 560 milioane m³ (2008)
::LOCUL ÎN LUME:94
GAZE NATURALE – EXPORTURI: 0 m³ (2008)
::LOCUL ÎN LUME: 91
GAZE NATURALE – IMPORTURI: 500 milioane m³ (2008 est.)
::LOCUL ÎN LUME: 59
BALANŢA CONTURILOR CURENTE: -7,922 miliarde $ (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 174
-4,958 miliarde $ (2009)
EXPORTURI: 14,49 miliarde $ (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 76
13,92 miliarde $ (2009)
EXPORTURI - BUNURI: textile şi îmbrăcăminte, componente electrice, produse chimice anorganice, tranzistori, minerale brute, fertilizatori (inclusiv fosfaţi), produse petroliere, citrice, legume, peşte
EXPORTURI – STATE PARTENERE: Spania 22,02%, Franţa 20,22%, India 4,91%, Italia 4% (2009)
IMPORTURI: 34,19 miliarde $ (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 54
30,55 miliarde $ (2009)
IMPORTURI - BUNURI: ţiţei, materiale textile, echipament de telecomunicaţii, grâu, gaze şi electricitate, tranzistori, materiale plastice
IMPORTURI – STATE PARTENERE: Franţa 16,95%, Spania 14,72%, China 7,1%, Italia 6,76%, Germania 6,28%, SUA 5,66%, Arabia Saudită 5,11% (2009)
REZERVELE VALUTARE ŞI REZERVA DE AUR: 24,57 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 39
23,58 miliarde $ (31 decembrie 2009)
DATORIA EXTERNĂ: 22,69 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 70
21,12 miliarde $ (31 decembrie 2009)
VALOAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE – ÎN MAROC: 42,19 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 57
40,72 miliarde $ (31 decembrie 2009)
VALOAREA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE – PESTE HOTARE: 1,047 miliarde $ (31 decembrie 2010)
::LOCUL ÎN LUME: 72
1,333 miliarde $ (31 decembrie 2009)
CURSUL VALUTAR: dirhami marocani (MAD) pentru un dolar american – 8,3619 (2010), 8,0571 (2009), 7,526 (2008), 8,3563 (2007), 8,7722 (2006)
MAROC. TELECOMUNICAŢII
POSTURI TELEFONICE FIXE ÎN UZ: 3,516 milioane (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 45
ABONAŢI LA SERVICIILE DE TELEFONIE MOBILĂ: 25,311 milioane (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 35
SERVICIILE DE TELEFONIE:
::GENERALITĂŢI: sistem bun de telefonie, constând din conducte aeriene, cabluri şi linii de radiorelee pe unde ultrascurte; principalele centre de comutare sunt Casablanca şi Rabat; reţeaua naţională utilizează în proporţie de aproape 100% linii digitale pe fibră optică; servicii rurale îmbunătăţite care utilizează radiorelee pe unde ultrascurte; Internetul este disponibil dar costisitor
::INTERN: teledensitatea liniilor fixe este de circa 10 linii/100 persoane; abonamentele la telefonia mobilă se apropiau de 75/100 persoane în 2009
::INTERNAŢIONAL: codul de ţară - 212; punctul de ancorare la suprafaţă pentru Atlas Offshore, Estepona-Tetouan, Euroafrica, Spania-Maroc şi SEA-ME-WE-3, cabluri submarine de telecomunicaţii prin fibră optică, oferă conectivitate cu Asia, Orientul Mijlociu şi Europa; staţii terestre de satelit: 2 Intelsat (Oceanul Atlantic) şi 1 Arabsat; radioreleu pe unde ultrascurte pentru Gibraltar, Spania şi Sahara Occidentală; cablu coaxial şi radioreleu pe unde ultrascurte pentru Algeria; participant în Medarabtel; linie de cablu cu fibră optică din Agadir în Algeria şi Tunisia (2009)
MASS-MEDIA – AUDIOVIZUALUL: 2 reţele de televiziune, radio-televiziunea naţională Radio-Television Marocaine (RTM) operând una dintre ele, cea de-a doua reţea fiind numai parţial deţinută de stat; posturile televiziunilor străine sunt disponibile doar prin satelit; 3 reţele de radiodifuziune, RTM operând una dintre ele; radiodifuzorul public de stat include, pe lângă serviciul său naţional, încă 10 canale de radio regionale (2007)
CODUL INTERNET DE ŢARĂ: .ma
NUMĂRUL DE COMPUTERE CONECTATE LA INTERNET: 277.793 (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 61
NUMĂRUL UTILIZATORILOR DE INTERNET: 13,213 milioane (2009)
::LOCUL ÎN LUME: 29
MAROC. TRANSPORTURI
AEROPORTURI: 58 (2010)
::LOCUL ÎN LUME: 81
AEROPORTURI CU PISTE PAVATE:
::TOTAL: 32
::PESTE 3.047 M: 11
:: 2.438-3.047 M: 7
::1.524-3.047 M: 10
::914-1.523 M: 4 (2010)
AEROPORTURI CU PISTE NEPAVATE:
::TOTAL: 26
::PESTE 3.047 M:
:: 2.438-3.047 m: 1
:: 1.524-2.437 m: 7
::914-1.523 M: 10
::SUB 914 M: 8 (2010)
HELIPORTURI: 1 (2010)
CONDUCTE DE GAZ ŞI PETROL: gaz 830 km; petrol 439 km (2009)
CĂI FERATE:
::TOTAL: 1.907 km
::LOCUL ÎN LUME: 74
::ECART STANDARD: 1.907 km 1.435-m ecart (1.022 km electrificaţi) (2008)
ŞOSELE:
::TOTAL: 57.625 km
::LOCUL ÎN LUME: 79
::ASFALTATE: 35.664 km (include 639 km de autostrăzi)
::NEASFALTATE: 21.961 km (2006)
MARINA COMERCIALĂ:
::TOTAL: 30
::LOCUL ÎN LUME: 84
::DUPĂ TIP: de mărfuri 2, nave-cisternă chimice 2, nave pentru conteinere cu rotile 7, pasageri/mărfuri 15, tanc petrolier 1, nave tip RO-RO 3
::ÎN PROPRIETATEA ALTOR ŢĂRI: 6 (Franţa 4, Germania 2)
::ÎNREGISTRATE ÎN ALTE ŢĂRI: 5 (Gibraltar 4, Panama 1) (2010)
PORTURI: Casablanca, Jorf Lasfar, Mohammedia, Safi, Tangier
MAROC. SISTEMUL DE APĂRARE NAŢIONALĂ
CATEGORII DE FORŢE: Forţele Armate Regale (Forces Armees Royales, FAR): Armata Regală (include Apărarea Aeriană), Forţele Navale Regale (includ Garda de Coastă şi Marina), Forţele Aeriene Regale (Al Quwwat al Jawyiya al Malakiya Marakishiya; Force Aerienne Royale Marocaine) (2010)
SERVICIUL MILITAR – VÂRSTĂ ŞI OBLIGATIVITATE: serviciu militar voluntar pentru bărbaţi şi femei cu vârsta de 18 ani; serviciu militar obligatoriu – 18 luni (2010)
PERSONALUL DISPONIBIL PENTRU SERVICIUL MILITAR:
::BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 8.252.682
::FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 8.691.419 (2010)
PERSONALUL APT PENTRU SERVICIUL MILITAR:
::BĂRBAŢI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 7.026.016
::FEMEI CU VÂRSTA ÎNTRE 16-49 ANI: 7.377.045 (2010)
PERSONALUL CARE ATINGE ANUAL VÂRSTA CORESPUNZĂTOARE SERVICIULUI MILITAR:
::BĂRBAŢI: 300.327
::FEMEI: 298.366 (2010)
CHELTUIELI CU SISTEMUL DE APĂRARE (PROCENT DIN PIB): 5% din PIB (2003)
::LOCUL ÎN LUME: 16
MAROC. PROBLEME TRANSNAŢIONALE
DISPUTE – INTERNAŢIONALE: revendică şi administrează Sahara Occidentală, a cărei suveranitate rămâne nerezolvată – acordul de încetare a focului convenit cu ONU este în vigoare din septembrie 1991, însă tentativele de organizare a unui referendum au eşuat iar părţile implicate au respins, până în prezent, toate propunerile de intermediere; Marocul protestează împotriva controlării de către Spania a enclavelor de coastă Ceuta, Melilla şi Penon de Velez de la Gomera, a insulelor Penon de Alhucemas şi Islas Chafarinas, ca şi a apelor înconjurătoare; ambele ţări revendică Isla Perejil (Leila Island); tratativele cu privire la completa delimitare maritimă, stabilirea limitelor capacităţii de exploatare a resurselor şi de interzicere a refugiaţilor nu au mai progresat din 2002, de la respingerea de către Maroc a desemnării unilaterale de către Spania a unei linii mediane din Insulele Canare; Marocul constituie unul dintre principalele state de lansare a migraţiei ilegale în Spania din Africa de Nord.
DROGURI ILEGALE: unul dintre cei mai mari producători de haşiş ilicit din lume; transporturile de haşiş au ca destinaţie principală Europa Occidentală; punct de transbordare pentru cocaina din America de Sud destinată Europei Occidentale; consumator semnificativ de canabis.
