De la certitudine la incertitudineÎn pofida inventivităţii şi a tuturor cunoştinţelor ştiinţifice acumulate de om, controlul pe care am presupus că îl avem asupra mediului înconjurător şi abilitatea noastră de a planifica şi a anticipa evenimente este mai puţin sigură decât am crede.

 

 

 

Progrese remarcabile dovedite nocive (64)

Apar noi tehnologii, se fac noi descoperiri ştiinţifice. Şi totuşi, pentru orice beneficiu pe care îl culegem, pot exista riscuri neprevăzute sau efecte secundare pe care nimeni nu le-a anticipat.

Adevărata problemă este oare o anumită substanţă chimică, un anumit aditiv, pesticid sau antibiotic sau utilizarea lor nechibzuită şi fără discernământ? Oare tehnologia este inamicul nostru sau gândirea umană necontrolată?

Dacă nu putem prezice viitorul, cel puţin putem fi siguri cu privire la anumite tendinţe, ne putem pune în alertă faţă de dificultăţile care se află în faţă. Pe măsură ce ne vom confrunta cu ele vom fi mai puţin încrezători în puterile noastre.

Cred că aceasta ar putea fi o etapă benefică. Trebuie să ţinem seama de avertismentul că ştiinţa noastră nu este supremă. Trebuie să realizăm că nu putem rezolva problemele cu care ne confruntăm doar printr-o altă doză de tehnologie. Este adevărat că tehnologia va fi întotdeauna esenţială în lumea noastră modernă, dar trebuie ţinută la locul cuvenit. Trebuie să o tratăm cu respect şi să o folosim cu înţelepciune. Trebuie să ne recunoaştem limitele şi să continuăm cu prudenţă. Suntem precum oamenii pierduţi într-o pădure întunecoasă care trebuie să meargă înainte pe un drum experimental, uitându-se după capcane, pipăind spaţiul din faţa noastră şi asigurându-ne că vom călca în loc sigur.

În preistorie populaţia lumii număra câteva milioane de suflete. Apoi, odată cu apariţia agriculturii, în jurul anului 1000 îHr, a crescut dramatic până la 150 de milioane. Această creştere a populaţiei a continuat, dar încet. Începând cu secolul al XVII-lea, de exemplu, au trebuit 200 de ani pentru ca populaţia lumii să se dubleze, iar cifra de 1 miliard a fost atinsă abia în 1825. Astăzi populaţia lumii numără în jur de 7 miliarde de oameni.

Datorită miracolelor medicinii moderne, mortalitatea infantilă a scăzut în mod dramatic. În Europa de Est mor 6 copii la mia de naşteri, în vreme ce în Africa numărul deceselor rămâne în jur de 90. Numărul crescut de copii care ating maturitatea şi eradicarea unei serii de boli infecţioase şi epidemii au avut ca rezultat o explozie a mărimii populaţiei lumii. Dacă tendinţele actuale vor continua, populaţia se va dubla în mai puţin de 50 de ani.


În faţa unei asemenea explozii a populaţiei, hrana şi energia au devenit aspecte de maximă importanţă. Unii experţi sunt de părere că singura modalitate de a hrăni lumea este să ne bazăm pe metode de producţie agricolă din ce în ce mai intensive. Aceasta înseamnă folosirea pesticidelor, erbicidelor, fungicidelor şi a culturilor modificate genetic. În loc ca fermierii să cultive câteva varietăţi de fructe şi legume, cercetătorii proiectează culturi care să întrunească criterii optime privind nu numai conţinutul nutriţional, ci şi uşurinţa recoltării şi ambalării, durata de viaţă la raft, rezistenţa la manevrare, uniformitatea mărimii şi aşa mai departe. În tot mai multe cazuri se foloseşte un singur soi de seminţe. Acest lucru face însă întreaga cultură mai vulnerabilă în faţa daunelor produse de boli şi insecte. În plus, aceste noi culturi necesită utilizarea pesticidelor şi erbicidelor, dar şi a îngrăşămintelor şi substanţelor pentru coacere. Rezultatul este acela că metodele agricole moderne fac lumea a treia şi mai dependentă de produsele industriei chimice. În schimb, acest lucru necesită schimbarea metodelor tradiţionale agricole, modificarea întregii structuri sociale şi încrederea în produse şi asistenţă din partea naţiunilor industrializate.

Atunci când vine vorba de animale, agricultura intensivă, cu un număr mare de animale ţinute în strânsă captivitate încurajează răspândirea rapidă a bolilor şi necesită, aşadar, folosirea antibioticelor. Hormonii accelerează şi ei creşterea în greutate şi măresc producţia de lapte. În plus, agricultura intensivă produce daune mediului prin eroziunea solului şi poluarea lacurilor şi râurilor.

Atât teoria complexităţii, cât şi bunul-simţ ne spun că diversitatea este cheia pentru supravieţuire în natură. Cu toate acestea, din ce în ce mai des pare că suntem forţaţi să punem toate ouăle în acelaşi coş. Acest lucru poate însemna în cele din urmă numai dezastru. Sistemele naturale au o redundanţă1 încorporată. Dacă o parte cedează, celelalte îi pot lua locul. Chiar dacă o arteră din corpul omenesc se blochează, sângele va continua să curgă prin vasele mai mici care se adaptează imediat pentru a prelua fluxul mărit de sânge. La fel, dacă plantezi câteva varietăţi de cartofi pe un câmp, atunci când un virus sau o ciupercă loveşte un soi, celelalte vor supravieţui. Dar atunci când există un singur sistem în joc, orice defecţiune sau dificultate se poate dovedi catastrofală.

Luaţi ca exemplu hard diskul calculatorului dumneavoastră. În timp ce scrieţi un eseu sau un e-mail, informaţia este stocată într-un anumit loc (la o anumită adresă) de pe acest hard disk. Atunci când citiţi din nou ceea ce aţi scris, calculatorul sare la acele adrese şi vă arată informaţiile pe ecran. Totuşi, atunci când se produce o leziune locală pe hard disk, aşa cum se întâmplă de altfel uneori, unele dintre aceste adrese devin ilizibile şi acea parte din munca dumneavoastră este pierdută – hard diskul nu are redundanţă încorporată. Cu totul altfel stau lucrurile atunci când vorbim despre creierul uman. Versurile unui cântec, amintirea unei feţe sau cunoaşterea tacită a mersului pe bicicletă nu sunt stocate într-un anumit grup de celule, ci par a fi distribuite în toată masa creierului. După o lovitură la cap, abilităţile unei persoane pot fi oarecum compromise; cu toate acestea, anumite amintiri nu se pierd, deoarece nu sunt stocate într-o singură regiune. În mod similar, în timp ce limbajul se poate pierde în urma unui accident vascular, abilitatea vorbirii revine adeseori datorită redundanţei încorporate a creierului, ceea ce înseamnă că alte regiuni ale sale vor prelua această activitate specifică.

Un alt exemplu de pericole în cazul pierderii diversităţii este oferit de către tragedia Marii foamete irlandeze din 1845-1849, provocată de îmbolnăvirea culturilor de cartofi. Aşa cum am precizat deja, metodele agriculturii tradiţionale implică plantarea mai multor culturi şi o varietate de seminţe pentru fiecare cultură. Cu toate acestea, în secolul al XIX-lea, o mare parte din populaţia Irlandei se baza pe cartof ca principală sursă de hrană. Mai mult, erau cultivate doar una sau două soiuri cu randament ridicat. Atunci când ciuperca Phytophthora infestans a lovit, rezultatul a fost acela că cele mai multe culturi au fost distruse. În doar câţiva ani mai mult de un milion de persoane au murit ca urmare a acestui dezastru.

Astăzi inginerii şi creatorii de politici publice învaţă lecţii importante despre redundanţa încorporată şi robusteţea naturii. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial sediul guvernului britanic se afla într-un buncăr de sub Whitehall, la Londra. La apogeul Războiului Rece care a urmat Statele Unite au realizat că era nevoie de un sistem de guvernare distribuit, unul care să fie rezistent la dezastre specifice. Din acest motiv au fost construite autostrăzi drepte, care să poată fi transformate în piste de aterizare în caz de urgenţă, iar informaţiile au fost distribuite prin sisteme computerizate amplasate în toată ţara (în acest fel s-a născut Internetul). În mod similar, sistemele de control ale aeronavelor şi ale centralelor nucleare au încorporate multiple sisteme redundante, prin implementarea de mecanisme de rezervă şi de siguranţă în caz de defecţiuni.

1 folosim termenul "redundanţă" cu înţelesul de "sistem/element de rezervă" ori "capacitate de a asigura elemente înlocuitoare în cazul pierderii unui element al sistemului".

Resurse energetice. Încălzirea globală (66)

Traducerea, realizată de Silvia Gergely, este făcută cu acordul autorului şi este protejată de legea drepturilor de autor.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.