Nimic nu poate călători mai repede ca lumina.

Ce se întâmplă dacă încercăm să lansăm o rachetă cu o viteză egală cu dublul vitezei luminii: 2c ? Factorul gama (γ) ce indică valoarea distorsiunii timpului va avea valoarea 1/√-3 , un număr fără sens din punct de vedere fizic, ca, de altfel, orice valoare în compunerea căreia intră un radical dintr-un număr negativ.

Cum rezultatul (valoarea lui γ) nu are corespondenţă în concret, concluzionăm că niciun obiect nu se poate deplasa mai repede decât lumina. Nici măcar egalarea vitezei luminii nu reprezintă un deziderat realizabil pentru obiectele materiale, deoarece acest caz ar presupune o valoare infinită pentru gama (γ).

Aşadar, Einstein a găsit o soluţie pentru paradoxul original legat de călătoria pe o motocicletă alături de o rază de lumină. Paradoxul este rezolvat deoarece este imposibil de atins viteza luminii în cazul motocicletei.

Majoritatea oamenilor, atunci când iau contact în premieră cu ideea că nimic nu poate merge mai repede ca lumina, încep imediat să imagineze metode de a încălca regula. De pildă, aplicarea unei forţe constante unui obiect pentru o perioadă lungă de timp, ceea ce presupune o accelerare constantă a acestuia, ar face ca în cele din urmă viteza obiectului să o depăşească pe cea a luminii (doar aparent).

Conform cu formula echivalenţei masă-energie, o parte din energia introdusă în sistem se transformă în masă, astfel că oricât mărim acceleraţia, o parte din energia care intră în sistem se regăseşte în surplusul de masă al obiectului, nu în creşterea vitezei sale. Formulele lui Einstein indică o limită a vitezei la valoarea c.

 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.