CUPRINS

Nu. Încă de la începutul anilor ’80, astronomii s-au mirat de faptul că mişcarea apsidală a acestui sistem de stele binar este de aproximativ 1/3 din predicţia teoretică aşteptată de la o combinaţie a relativităţii generale cu efectele clasice mareice-rotaţionale. Dar, într-un articol publicat în „Astrophysical Journal” (Ap.J volumul 375, p. 314), fizicienii Khaliullin, Khodykin şi Zaharov de la Universitatea din Moscova au arătat că diferenţa din cadrul mişcării apsidale ar putea fi explicată în întregime prin acţiunea unui al treilea corp din sistem. A treia stea ar fi pe o orbită aflată la o distanţă de maximum 0,02" de sistemul binar şi are o luminozitate egală cu 3 procente din cea a Soarelui.

 

 

Există multe sisteme compacte de stele, binare şi ternare, cunoscute de astronomi, iar în acest caz ar fi greu să se observe această stea companion de magnitudine 12 în strălucirea de magnitudine 8 a sistemului binar DI Herculis. Iar aceasta este o explicaţie mult mai plauzibilă decât renunţarea la toată relativitatea generală!

Totuşi, ar fi de mare ajutor dacă această nouă stea ar putea fi detectată utilizând ceva asemănător cu tehnicile de video astronomie. Din păcate, deoarece acest tip de interferometrie necesită stele strălucitoare şi la magnitudini de 8 şi 12, vom avea de aşteptat mult timp până ce se va putea face o testare finală.

Traducere de Mircea Ştefan Moldovan după Relativity QA, cu acordul editorului.